Care sunt motivele pentru care Dragoș Anastasiu nu a fost acuzat de dare de mită în controversatul caz al „taxei de protecție” pentru ANAF?

3 Min Citire
de ce nu a avut dragos anastasiu dosar penal pentru dare de mita in scandalul taxei de protectie pentru anaf 6883c3050aaf3
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Contextul cazului Dragoș Anastasiu

Dragoș Anastasiu, vicepremier și om de afaceri, a fost implicat într-un scandal legat de dare de mită, recunoscând în fața procurorilor că, timp de opt ani, a plătit peste 150.000 de euro ca mită mascată, denumită „taxă de protecție”, prin intermediul firmei sale. În ciuda acestor recunoașteri, el nu a fost urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție (DNA), având doar calitatea de martor în dosar.

Detalii despre denunț și condamnare

Dosarul a fost inițiat după ce Cristian Băciucu, partenerul de afaceri al lui Dragoș Anastasiu și acționar la Touring Eurolines SA, a denunțat-o pe Angela Burlacu, consiliera ANAF, la DNA. Aceasta a fost ulterior condamnată la cinci ani de închisoare. Conform Codului Penal, mituitorul nu este pedepsit dacă denunță fapta înainte ca autoritățile să fi fost sesizate.

Implicarea lui Dragoș Anastasiu

În dosar, Anastasiu a avut calitatea de martor, iar mita a fost oferită prin contracte fictive de consultanță între Touring Eurolines SA și firma reprezentată de consiliera ANAF. Declarațiile sale și ale unei directoare economice din companie au fost similare cu cele ale lui Băciucu. Procurorii au reținut că infracțiunile au fost săvârșite în raport cu compania, nu cu persoanele fizice implicate.

Detalii despre contractele fictive

În 2009, Angela Burlacu a verificat documentele companiei Touring Eurolines SA în contextul unui decont de TVA. În cadrul verificărilor, ea a amenințat că pot apărea probleme penale, oferind totodată o soluție prin încheierea unui contract fictiv de consultanță, pentru care compania urma să plătească lunar o sumă considerabilă. Această „taxă de protecție” a fost percepută de Anastasiu și partenerul său ca o soluție pentru a evita problemele legale.

Publicitate
Ad Image

Motivarea plății mitei

Anastasiu a declarat că a acceptat plata „taxei de protecție” din cauza stresului generat de amenințările consilierei ANAF, dar și din cauza problemelor financiare pe care le avea compania la acel moment, cauzate de criza economică și de întârzierile în soluționarea deconturilor de TVA.

Implicarea instanței

Motivarea instanței a subliniat că Anastasiu a fost constrâns să semneze contractul propus de consiliera ANAF, temându-se de posibilele consecințe legale pentru compania sa, care ar fi putut duce la insolvență și concedieri masive.

Concluzie

Cazul Dragoș Anastasiu ridică întrebări importante privind responsabilitatea penală a celor implicați în acte de corupție și aplicarea legii în astfel de situații, evidențiind discrepanțele din sistemul judiciar și provocările în combaterea corupției.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *