Sprijinul României pentru Ucraina
România a oferit Ucrainei sprijin financiar, militar și umanitar de aproximativ 1,5 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – iunie 2025, conform unui raport al Consiliului Fiscal din România. Această sumă reprezintă o medie anuală de circa 0,2% din PIB.
Impactul asupra deficitului bugetar
Raportul subliniază că deficitul bugetar al României nu este cauzat de ajutoarele oferite Ucrainei, ci de decizii interne de politică fiscal-bugetară, programări financiare inadecvate și venituri fiscale insuficiente. O parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul Uniunii Europene.
Deficitul bugetar în contextul economic
România se află în procedura de deficit excesiv din aprilie 2020, cu un deficit bugetar de 4,3% din PIB în 2019, depășind limita de 3% stabilită de Pactul de Stabilitate și Creștere. În 2020, deficitul a crescut la 9,2% din PIB, iar în 2021 a scăzut la 7,1%. În 2022, deficitul s-a redus la 6,4% din PIB, în ciuda efectelor negative ale războiului din Ucraina.
Evoluția cheltuielilor de apărare
Conform datelor disponibile, România a cheltuit 2% din PIB pentru apărare în 2020, 1,85% în 2021, 1,75% în 2022, 1,6% în 2023 și se estimează un 2,3% în 2024. Cele mai mari cheltuieli sunt destinate personalului și echipamentelor, reprezentând în medie 79,8% din totalul cheltuielilor de apărare în perioada 2020-2024.
Consecințe economice și bugetare
Începând cu 2023, deficitul bugetar a crescut la 6,6% din PIB, iar în 2024 se estimează o majorare semnificativă la 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Această creștere este rezultatul majorării cheltuielilor bugetare, în special în domeniul personalului și al asistenței sociale.
Concluzie
Sprijinul României pentru Ucraina, de 1,5 miliarde de euro, subliniază angajamentul țării față de stabilitatea regională, însă impactul asupra deficitului bugetar este în mare parte rezultatul politicilor interne, nu al ajutoarelor externe.
