Câte persoane din România se confruntă cu „pericolul sărăciei” conform statisticilor recente?
Numărul persoanelor aflate „în risc de sărăcie” a scăzut, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). În anul 2024, 3,595 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie, cu 375.000 mai puține față de anul 2023, ceea ce reprezintă o scădere procentuală de 9,4%. Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, cu o rată de 19% din populația rezidentă trăind în gospodării cu venituri sub pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Peste 1 din 6 persoane (17,2%) a fost afectată de deprivare materială și socială severă, iar 615.000 de persoane de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, rata sărăciei relative (AROP) a fost de 19% în 2024, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.
Rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor, cu 19% față de 18,9% în rândul bărbaților. Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a observat în rândul persoanelor cu vârste între 0-17 ani (26,2%) și 18-24 ani (22,2%). Rata sărăciei în gospodăriile cu minori sau tineri dependenți a fost de 22,6%, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul anterior.
Impactul transferurilor sociale asupra sărăciei
Transferurile sociale au avut un rol crucial în reducerea ratei sărăciei. Dacă în 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și alte transferuri sociale, 41,4% din populație s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative. În rândul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste), proporția afectată ar fi fost de 84,8%, iar în rândul celor cu vârste între 55-64 de ani, 43,6%.
Deprivarea materială
În 2024, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior, afectând 3.266.000 de persoane, dintre care 52,9% erau femei. Incidența deprivării materiale și sociale severe era mai ridicată la persoanele de până la 18 ani (21,2%) și la persoanele vârstnice (19,6%).
Intensitatea muncii și riscul de sărăcie
În 2024, 615.000 de persoane de până la 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, ceea ce reprezenta 4,3% din această grupă de vârstă, în scădere cu 0,9 puncte procentuale față de anul anterior. Distribuția pe sexe arată că numărul femeilor a depășit pe cel al bărbaților cu 89.000 de persoane.
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială
În anul 2024, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, adică 5,3 milioane de persoane, cu o scădere de 4,1 puncte procentuale față de 2023. Acest indicator afectează mai mult femeile (28,4%) decât bărbații (27,4%), cu cele mai mari rate observate la persoanele de 0-17 ani (33,8%) și 18-24 ani (31,3%).
Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE s-a înregistrat în gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%).
Distribuția regională a riscului de sărăcie
Riscul de sărăcie sau excluziune socială variază semnificativ în funcție de regiune. Cea mai mare rată s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată de Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată a fost observată în București-Ilfov (12%).
Din cele 5,3 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.595.000 se aflau în risc de sărăcie, fiind cea mai frecventă situație. Aproximativ 1.789.000 de persoane erau doar în risc de sărăcie, iar 1.596.000 doar deprivare materială și socială severă.
