Decizia CCR privind contestațiile împotriva legii antisemitismului
Curtea Constituțională a României a declarat, pe 10 iulie 2025, ca neîntemeiată sesizarea depusă de Partidul S.O.S. România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Oamenilor Tineri (POT) referitoare la legea care vizează măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Decizia a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Argumentele Curții Constituționale
Curtea a stabilit că legea nu constituie o ingerință asupra libertății de exprimare, subliniind că adoptarea acesteia se justifică prin exigențele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Actul normativ prevede pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani pentru distribuirea de materiale antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și pentru negarea Holocaustului și a crimelor de război.
Detaliile sesizării
Sesizarea a fost formulată de către deputați ai Partidului S.O.S. România, AUR și POT, care au votat împotriva proiectului de lege pe 11 iunie 2025. Aceștia au susținut că legea ar putea alimenta un antisemitism artificial și ar încălca libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi și alte drepturi fundamentale.
Contextul legislației
Legea contestată modifică și completează Ordonanța de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Curtea a menționat că, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, promovarea ideologiilor totalitare și incitarea la violență nu sunt protejate de libertatea de exprimare.
Concluzie
Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie, consolidând astfel cadrul legal împotriva discursului instigator la ură și protejând valorile unei societăți democratice.
