CCR analizează sesizarea privind legea împotriva antisemitismului
Curtea Constituțională a României va discuta pe 10 iulie sesizarea S.O.S. România, AUR și POT referitoare la legea care prevede măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Această lege stabilește că distribuirea materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, negarea sau diminuarea Holocaustului, precum și negarea crimelor de război constituie infracțiuni, pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, în anumite cazuri.
Obiecțiile aduse de S.O.S. România, AUR și POT
Pe 19 iunie, cele trei partide au contestat acest act normativ la CCR, argumentând că legea ar putea „alimenta un antisemitism artificial” și ar oferi motive pentru privilegii unor grupuri minoritare. Redactorii sesizării, profesorul universitar Verginia Vedinaș și avocatul Marcela Baș, au subliniat că modificările propuse de Silviu Vexler contravin Constituției României, încălcând libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi și drepturile omului.
Încălcarea drepturilor fundamentale
Semnatarii sesizării afirmă că legea afectează articolele 25, 29 și 30 din Constituție, care garantează dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare, coroborate cu caracterul democratic al statului român. Libertatea de exprimare, garantată și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, presupune obligația statelor de a se abține de la îngrădiri și de a asigura un caracter pluralist al informației.
Problemele de aplicare a legii
Legea include „materiale interzise” precum cărți sau documentare, contrar prevederii care permite excepții în interesul artei sau științei. Semnatarii sesizării susțin că nu există criterii clare pentru a determina caracterul antisemit sau xenofob al materialelor, ceea ce poate duce la abuzuri din partea autorităților.
Cenzura și libertatea academică
Se argumentează că interzicerea publicării de cărți, mesaje și conținut audio-video instituie o formă de cenzură, afectând drepturile fundamentale de exprimare, informare și învățătură. Aceasta ar putea cenzura libertatea academică și științifică, având un impact semnificativ asupra dezbaterilor publice și asupra caracterului democratic al societății.
Concluzionând, analiza CCR asupra sesizării privind legea împotriva antisemitismului va avea implicații importante asupra libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale în România, având potențialul de a influența dezbaterile politice și sociale în viitor.
