Ce sacrificii fac românii? Analizăm bunăstarea națională în context european
Românii își permit să cumpere din veniturile pe care le au doar 88% din bunurile și serviciile de care beneficiază majoritatea europenilor, conform datelor Biroului de Statistică al Uniunii Europene. România se află la mijlocul clasamentului european, având o situație mai bună decât vecinii unguri sau bulgari, dar fiind departe de Luxemburg, care are un indice al bunăstării de 141%.
Indicele de consum individual, care reflectă cât de mult își permit oamenii să cumpere din veniturile lor, a variat în ultimul an între 72% și 141% în rândul statelor europene, iar România ocupă o poziție medie. Ciprian Iftimoaei, sociolog, menționează că acest nivel a crescut semnificativ comparativ cu acum 10 ani, când era de 56% din media europeană. Acest indicator descrie, în esență, nivelul de bunăstare al populației.
Tinerii din România reflectă asupra schimbărilor din ultimul deceniu. Un tânăr afirmă că acum zece ani nu se permitea să călătorească, în timp ce o tânără crede că românii pot acum să doarmă liniștiți noaptea. Radu, un angajat, consideră că salariile din România asigură un trai decent, dar fac dificile investițiile mari, cum ar fi achiziția unei case mai mari.
Conform statisticilor, 18 din cele 27 de state europene, inclusiv România, au un indice de consum individual sub media europeană de 100%. Există români care simt că nu duc o viață mai bună și continuă să renunțe la multe dintre necesitățile de bază. O tânără menționează că poate renunța la vacanțe sau haine mai scumpe, iar o femeie afirmă că se poate permite doar lucruri ieftine. O altă femeie subliniază că, având un singur salariu, situația sa financiară s-a deteriorat semnificativ.
Indicele bunăstării este cel mai ridicat în Luxemburg, Olanda și Germania, ceea ce subliniază disparitățile economice din cadrul Uniunii Europene.
