Conflictul Rusia-Ucraina: O analiză culturală
Conflictul declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei continuă să afecteze profund atât națiunile implicate, cât și Europa în ansamblu. Generalul (r) Silviu Predoiu, fost prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe, analizează motivele din spatele rivalității dintre cele două popoare, utilizând un instrument de comparație culturală dezvoltat de psihologul olandez Geert Hofstede.
O abordare neobișnuită
Predoiu propune o perspectivă diferită asupra conflictului, evidențiind impactul acestuia asupra fiecărui cetățean european, de la prețurile la energie până la securitatea economică a Uniunii Europene. Analiza culturală oferă o cheie de interpretare a conflictelor internaționale, evidențiind asemănările și diferențele dintre societăți.
Aproape identice cultural
Predoiu subliniază că Rusia și Ucraina sunt cultural foarte apropiate, ceea ce face ca războiul să fie deosebit de nemilos. Războaiele fratricide, purtate între națiuni similare, au fost întotdeauna cele mai dure, deoarece fiecare parte percepe cealaltă nu doar ca pe un adversar, ci ca pe un trădător al valorilor comune.
Percepții diferite asupra apropierii culturale
Moscova și Kievul interpretează diferit apropierea culturală. Rusia vede Ucraina ca pe o parte a aceluiași univers cultural, iar Putin o consideră un stat care trebuie „recuperat”. În contrast, Ucraina percepe această apropiere ca pe o povară istorică și un obstacol în afirmarea identității sale.
Paradoxul sprijinirii din Uniunea Europeană
Predoiu observă că, în interiorul Uniunii Europene, țările cele mai reținute în a sprijini Ucraina sunt Ungaria și Slovacia, care sunt cultural apropiate de Ucraina. Această similaritate le face mai critice față de slăbiciunile Ucrainei, în timp ce state precum SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, care au culturi distincte, devin cei mai entuziaști susținători ai Kievului.
Distanța culturală și înțelegerea conflictului
Predoiu explică faptul că, pentru statele occidentale, Ucraina devine un simbol al luptei împotriva autoritarismului rus, fără a fi înțeleasă în complexitatea sa. Această distanță culturală permite acestor state să proiecteze asupra Ucrainei propriile idealuri și speranțe.
Pozițiile diferite ale liderilor americani
Analiza conflictului a fost influențată de administrațiile americane. Sub Joe Biden, SUA a adoptat o poziție de susținere totală a Ucrainei, în timp ce Donald Trump a avut o abordare mai rezervată, subliniind complexitatea situației și riscurile implicării necondiționate.
Un conflict fratricid fără ieșire rapidă
Predoiu conchide că Rusia și Ucraina, considerându-se „frați culturali”, se distrug reciproc, iar cei din vecinătate aleg să păstreze distanța. În contrast, Occidentul, mai îndepărtat cultural, devine cel mai pasionat susținător al unei cauze percepute simbolic, dar care poate influența negativ securitatea propriilor cetățeni. Înțelegerea rădăcinilor culturale ale conflictului este esențială pentru a evita un sprijin extern ineficient sau contraproductiv.
