Studiul Gallup privind furia globală
Un studiu realizat de Gallup în 2023 a analizat nivelul de furie resimțit de populațiile din 142 de țări, având la bază 142.000 de interviuri. Rezultatele au scos la iveală țările cu cele mai intense stări de furie la nivel colectiv, evidențiind câteva surprize, inclusiv prezența României în acest clasament.
Cipru de Nord – cea mai furioasă țară
Conform datelor, Cipru de Nord se plasează pe primul loc în clasamentul mondial al furiei, cu 49% dintre respondenți afirmând că s-au simțit furioși în ziua anterioară interviului. Spre comparație, în Republica Cipru, doar 18% dintre participanți au raportat aceleași sentimente de furie.
România în clasamentul furiei
România se află la același nivel cu Republica Cipru, cu 18% dintre respondenți declarând că s-au simțit furioși în ziua precedentă. Această cifră o plasează sub Cipru de Nord, dar totuși este semnificativă pentru poziționarea României în acest clasament global.
Contextul geopolitic al Ciprului de Nord
Cipru de Nord, o regiune nerecunoscută internațional, cu excepția Turciei, se confruntă cu o situație geopolitică tensionată și cu izolarea economică și diplomatică, factori care pot contribui la nivelul ridicat de furie resimțit de populație.
Alte țări cu niveluri ridicate de furie
În topul furiei globale, după Cipru de Nord, se regăsesc Irak, Armenia, Iordania, Republica Democratică Congo, Libia, Palestina, Tunisia, Maroc și Guinea. Tensiunile politice și dificultățile economice sunt cauze frecvente ale stărilor de furie în aceste țări.
Țările cu cele mai scăzute niveluri de furie
Pe de altă parte, țări precum Vietnam, Finlanda, Estonia, Portugalia, Mexic, Mauritius, Uruguay, Olanda, Kazahstan și Islanda se află la polul opus, cu populații care trăiesc mai puțin sub influența nervozității.
Concluzie
Rezultatele acestui studiu subliniază diversitatea experiențelor emoționale la nivel global, evidențiind nu doar țările cu stări de furie ridicată, ci și pe cele în care fericirea și calmul predomină, punând în lumină impactul contextului socio-economic asupra stărilor emoționale ale populației.

