Centura Zalău: O reinterpretare a „Tăntălăului și Gogomanului” – chinezii pretind că muncesc, iar statul român că investește

2 Min Citire
videofoto pro infrastructura centura zalau remake tantalaul si gogomanul chinezii se fac ca lucreaza statul roman ca plateste 6899afe3a5a5a
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Centura Zalău: O situație problematică

Asociația Pro Infrastructură a declarat că firma Sinohydro întâmpină dificultăți în realizarea mini-variantelor de ocolire a Zalăului, proiect care trebuia să fie finalizat în doi ani, dar a durat deja aproape patru ani și jumătate. În prezent, stadiul fizic al lucrărilor este de 90%, în timp ce plățile efectuate de statul român se ridică doar la 60% din costurile totale.

Detalii despre contract

Contractul pentru acest proiect a fost semnat pe 31 iulie 2020, cu ordin de începere emis pe 25 septembrie 2020, având un termen de șase luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Lucrările au început oficial pe 14 aprilie 2021, iar termenul de finalizare era stabilit pentru aprilie 2023, pentru un drum de doar 5,53 kilometri.

Problemele întâmpinate

Asociația Pro Infrastructură a subliniat că mobilizarea pe șantier a fost inacceptabilă, menționând lipsa unor elemente esențiale, precum giratoriul din capătul estic, stratul final de asfalt, rigolele și alte detalii necesare. De asemenea, CNAIR nu a reușit să ia o decizie referitoare la asfaltul de uzură de pe poduri, în ciuda faptului că a acționat rapid în situații similare, cum ar fi pe Autostrada A7 Ploiești-Focșani.

Perspectivele viitoare

Reprezentanții asociației estimează că, cu puțin efort, lucrările ar putea fi finalizate într-o lună, dar există temeri că șantierul ar putea fi prelungit până în 2026. Această situație a fost descrisă ca o „rușine internațională româno-chineză”, punând în evidență frustrările legate de colaborarea dintre statul român și contractorul chinez.

Publicitate
Ad Image

Concluzionând, situația centurii Zalău evidențiază problemele persistente în implementarea proiectelor de infrastructură în România și riscurile asociate cu parteneriatele internaționale în acest domeniu.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *