Cluburile din Superligă contestă „Legea Novak”
Fostul ministru al Sportului, Ionuț Stroe, a transmis o petiție președintelui Nicușor Dan, semnată de reprezentanți ai 7 echipe din SuperLiga României. Aceasta solicită stoparea legii care impune ca 40% din sportivii unei echipe să fie români, cunoscută drept „Legea Novak”. În comunicatul emis, Stroe afirmă că legea afectează competitivitatea echipelor românești pe baza cetățeniei, subliniind că este discriminatorie.
Semnatarii petiției
Printre semnatarii petiției se numără președintele CA Universitatea Craiova, Mihai Rotaru, președintele CFR Cluj, Iuliu Mureșan, președintele FC Dinamo, Andrei Nicolescu, președintele FCSB, Mihai Stoica, președintele Oțelul Galați, Cristian Munteanu, patronul FC Botoșani, Valeriu Iftime, acționarul majoritar al FC Rapid, Dan Șucu, directorul CSM București, Iulian Pâslaru, și fostul arbitru internațional Cristian Balaj.
Argumentele împotriva legii
Ionuț Stroe a argumentat că legea este neconstituțională, încălcând principiul egalității, afectând dreptul la muncă al sportivilor străini și limitând libertatea economică a cluburilor. El consideră că această reglementare transformă sportul românesc într-un experiment în care pașaportul devine criteriu de selecție, în loc de valoarea sportivă. Stroe a adăugat că textul legii este neclar, generând insecuritate juridică, fără a defini clar ce înseamnă „sportiv român”.
Consecințele legii
Legea, adoptată de Camera Deputaților în noiembrie, obligă echipele să utilizeze minimum 40% sportivi români în competițiile interne, începând cu sezonul 2026/2027. Cluburile care nu respectă această cotă vor fi amendate cu sume între 500.000 și 1.000.000 de lei. Stroe a subliniat că România își asumă riscuri legale, inclusiv o posibilă procedură de infringement din partea Uniunii Europene, având în vedere că restricțiile bazate pe cetățenie sunt interzise.
Impactul asupra sportului românesc
Legea Novak a fost inițial introdusă prin ordin de ministru în 2022, având ca scop creșterea bazei de selecție a sportivilor români pentru loturile naționale. Totuși, nerespectarea acestei măsuri de către cluburi ridică întrebări cu privire la eficiența sa. Stroe a concluzionat că acest tip de reglementare ar putea dăuna pe termen lung dezvoltării sportului românesc.
În concluzie, contestarea „Legii Novak” de către cluburile din Superligă subliniază o tensiune semnificativă între reglementările legislative și nevoile de performanță ale echipelor, având potențialul de a afecta profund structura competițională a sportului românesc.
