Comisia Europeană îngheață 869 milioane de euro din cererea 3 a PNRR
Comisia Europeană a aprobat, miercuri, plata către România a sumei de 1,279 miliarde euro din cererea de plată 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă 869 milioane de euro rămân suspendate, a anunțat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-o conferință de presă susținută la Guvern.
Din suma totală aprobată, 622 milioane de euro reprezintă componenta de grant, iar 657 milioane de euro reprezintă componenta de împrumut. Boloș a menționat că România are trei jaloane neîndeplinite, iar termenul de soluționare pentru acestea este 28 noiembrie 2025.
Detalii despre jaloanele neîndeplinite
Primul jalon neîndeplinit este legat de operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru care sunt suspendați 330 de milioane de euro. Boloș a declarat că termenul pentru numirea conducerii AMEPIP este 28 noiembrie 2025, iar procedura este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului.
Cel de-al doilea jalon se referă la desemnarea administratorilor de companii de la Ministerul Energiei, pentru care sunt suspendate 227 milioane de euro. Boloș a explicat că procedurile pentru desemnarea administratorilor la opt companii au fost reluate, iar termenul pentru numirea acestora este, de asemenea, 28 noiembrie 2025.
Al treilea jalon, numărul 215, se referă la pensiile speciale, unde sunt suspendate 231 milioane de euro. Proiectul de act normativ care vizează echitatea în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați se află în dezbatere în comisiile Senatului României.
Acțiuni viitoare și renegocierea PNRR
Boloș a subliniat că, în ciuda perioadei de interimat a guvernului, se va continua activitatea pentru a debloca sumele suspendate din cererea de plată numărul 3, având în vedere că aceasta influențează cererea de plată numărul 4. De asemenea, ministrul a menționat că renegocierea PNRR va continua, cu scopul de a înlocui investițiile cu un ritm de implementare încetinit cu altele finanțate din bugetul de stat sau din programele naționale, pentru a proteja interesele financiare ale României.
