Solicitarea Comisiei Europene
Comisia Europeană a cerut suspendarea acordurilor comerciale cu Israel și impunerea de sancțiuni asupra a doi miniștri israelieni de extremă dreaptă, ca răspuns la criza umanitară din Gaza. Ursula von der Leyen a propus deja suspendarea părților comerciale din acordul de asociere UE-Israel săptămâna trecută, în contextul presiunilor crescânde pentru acțiuni mai ferme din partea Uniunii Europene.
Contextul și reacțiile
Proiectele de suspendare a accesului preferențial al Israelului pe piața europeană includ reimpunerea tarifelor pe anumite bunuri și înghețarea beneficiilor reciproce legate de contractele publice și de protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Comisia a solicitat, de asemenea, sancțiuni împotriva lui Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, lideri israelieni asociați cu violența, precum și împotriva a 10 lideri Hamas.
Propunerile au fost prezentate pe fondul intensificării ofensivei israeliene în Gaza, unde aproape 65.000 de palestinieni au fost uciși de la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, care a dus la moartea a mai mult de 1.200 de persoane și la răpirea a 250 de ostatici.
Opiniile și diviziunile din cadrul UE
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a afirmat că propunerea va determina ca bunurile din Israel să fie supuse unor taxe corespunzătoare țărilor fără acord de liber schimb cu blocul. El a subliniat că, deși regretă necesitatea acestui pas, consideră că este atât adecvat, cât și proporțional având în vedere criza umanitară actuală.
Ministrul de externe israelian, Gideon Sa’ar, a declarat că propunerile europene sunt „moral și politic distorsionate” și că speră că acestea nu vor fi adoptate. Comisia nu a reușit să obțină majoritatea necesară pentru suspendarea unor granturi de cercetare către organizații israeliene, iar diviziunile politice persistă în rândul statelor membre.
Detalii despre majoritate și sancțiuni
Pentru ca suspendarea comerțului preferențial sau a granturilor de cercetare să fie adoptată, ar fi necesară susținerea Germaniei sau Italiei, iar măsurile depind de obținerea unei majorități ponderate din 15 din cele 27 de state membre, care să reprezinte cel puțin 65% din populația UE.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul „nu a formulat încă o opinie finală” cu privire la propunerile de sancțiuni. Sancțiunile împotriva miniștrilor israelieni și liderilor Hamas necesită unanimitate, iar Ungaria a blocat anterior unele sancțiuni ale UE împotriva coloniștilor israelieni.
Impactul asupra relațiilor comerciale
Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Israelului, reprezentând 32% din comerțul global al acestuia. Acordul de asociere UE-Israel, formalizat în 2000, susține relațiile comerciale de 68 de miliarde de euro. Reimpunerea tarifelor ar afecta exporturi de 5,8 miliarde de euro ale Israelului, generând aproximativ 227 de milioane de euro în taxe.
Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a declarat că măsurile au scopul de a pune presiune asupra guvernului israelian pentru a schimba cursul în privința Gaza, nu de a pedepsi Israelul sau poporul israelian.
Concluzie
Aceste propuneri de sancțiuni și suspendare a acordurilor comerciale evidențiază tensiunile din cadrul Uniunii Europene și dificultățile în obținerea unui consens, în timp ce criza din Gaza continuă să atragă atenția internațională și să influențeze relațiile comerciale dintre UE și Israel.
