Comportamentele părinților care duc la străinarea copiilor
Devenirea adultului implică învățarea independenței emoționale, ceea ce adesea include decizii legate de relațiile pe care este sănătos să le menținem. În timp ce legăturile familiale sunt adesea așteptate să dureze o viață întreagă, acest lucru nu este întotdeauna cazul. Mulți adulți ajung să creeze distanță sau să devină complet străini de părinții lor, atunci când relația devine constant disprețuitoare, epuizantă sau emoțional nesigură. Ca și copii, ne bazăm pe părinți pentru suport emoțional, validare și îndrumare. Când aceste nevoi nu sunt îndeplinite ani la rând, daunele se acumulează.
Tipuri de comportamente care contribuie la străinarea copiilor
Străinarea între părinți și copiii lor adulți apare de obicei după repetarea unor tipare de comportament care îi lasă pe adulții copii să se simtă neobservați, neauziți sau lipsiți de respect. Iată 12 comportamente comune ale părinților care duc la străinarea copiilor:
1. Dismisivitate față de sentimentele copiilor
Părinții care nu își acordă atenție nevoilor copiilor sau nu arată interes față de viețile acestora, de obicei, nu au o legătură apropiată. Aceștia sunt adesea părinți neimplicați, care nu stabilesc reguli sau cerințe, ceea ce poate duce la o relație distantă în viața adultă.
2. Egoismul
Părinții care sunt centrați pe sine vorbesc despre problemele lor fără a întreba cum se simt copiii lor. Aceasta conduce la epuizarea empatiei și la o comunicare mai puțin frecventă din partea copiilor.
3. Disponibilitate emoțională scăzută
Părinții emoțional indisponibili nu realizează adesea impactul negativ pe care această trăsătură îl poate avea asupra dezvoltării pe termen lung a copiilor lor. Studiile arată că părinții care oferă suport emoțional contribuie la dezvoltarea abilităților de reglementare emoțională ale copiilor.
4. Lipsa de afecțiune
Părinții care nu își arată afecțiunea riscă să își îndepărteze copiii odată ce aceștia cresc. Afecțiunea parentală este esențială pentru bunăstarea emoțională a copiilor.
5. Negarea validării experiențelor copiilor
Părinții care refuză să recunoască durerea copiilor lor sau să își asume responsabilitatea pentru comportamentele dăunătoare contribuie la distanțarea acestora. Aceasta poate face ca relația să rămână distantă și tensionată.
6. Ignorarea sau încălcarea limitelor
Părinții care nu respectă limitele stabilite de copii contribuie la deteriorarea încrederii și apropierei, făcând ca copiii să se retragă emoțional.
7. Neglijarea realizărilor copiilor
Părinții care nu sărbătoresc succesele copiilor lor nu trebuie să se aștepte să rămână apropiați de aceștia. Recunoașterea realizărilor este crucială pentru menținerea unei relații sănătoase.
8. Criticism excesiv
Părinții care sunt prea critici își îndepărtează copiii, afectându-le stima de sine și apropierea emoțională.
9. Controlul deciziilor copiilor adulți
Părinții care încearcă să controleze alegerile copiilor lor adulți contribuie la distanțarea acestora. Fiecare adult ar trebui să aibă libertatea de a face propriile alegeri.
10. Folosirea vinovăției pentru a menține legătura
Părinții care manipulează emoțional prin vinovăție își îndepărtează copiii. Aceasta duce la retragerea emoțională și la evitarea contactului.
11. Refuzul de a se scuza sau de a-și asuma responsabilitatea
Părinții care nu își cer scuze pentru greșelile lor pot deteriora relația cu copiii, deoarece aceștia simt că durerea lor este nesemnificativă.
12. Rescrierea trecutului
Părinții care își rescriu istoria familială pentru a se proteja afectează profund încrederea și siguranța emoțională a copiilor lor, ceea ce poate duce la distanțarea acestora.
În concluzie, comportamentele părinților pot avea un impact semnificativ asupra relației cu copiii lor adulți. Este esențial ca părinții să fie conștienți de aceste comportamente pentru a menține legături sănătoase și durabile.
