Conflicte letale pe tema candidaturii lui Morales amplifică criza din Bolivia înainte de alegeri
Conflictele fatale între poliție și susținătorii fostului președinte Evo Morales au adâncit criza politică și economică din Bolivia, intensificând tensiunile în această țară andină cu doar două luni înainte de alegerile prezidențiale. Șase persoane au fost ucise și peste 300 rănite în săptămânile de unrest. Printre cei decedați se numără patru ofițeri de poliție, unul dintre ei fiind raportat ca fiind ucis cu dinamita legată de corp.
Demonstranții au blocat drumurile din întreaga țară începând cu 2 iunie, ca reacție la deciziile curților constituționale și electorale care l-au exclus pe Morales, în vârstă de 65 de ani, de la o a patra candidatură la alegerile din 17 august. Duminică, protestatarii au anunțat o „pauză umanitară” la blocaje, dar unele au rămas în vigoare, prelungind o întrerupere de două săptămâni în livrarea de alimente, medicamente și combustibil.
Ca răspuns la protestele convocatoare, Morales a devenit el însuși ținta unei noi anchete pentru „terorism”, anunțată de guvernul actualului președinte Luis Arce, în vârstă de 61 de ani, care a fost ministru de finanțe sub conducerea fostului președinte și acum este principalul său rival. Morales s-a aflat începând din octombrie în regiunea cultivatorilor de coca Chapare, unde sute de fermieri de coca împiedică forțele de poliție și militare să execute un mandat de arestare pe baza unor acuzații că ar fi avut un copil cu o fată de 15 ani în timpul președinției sale în 2016.
„Democrația în țara noastră este în pericol”, a declarat președintele Arce după uciderea celor patru ofițeri de poliție. Trei ofițeri au fost împușcați de protestatari miercuri trecută în orașul minier Llallagua, unde un student în vârstă de 17 ani a murit, fiind bătut până la moarte de protestatari care l-au acuzat că ar fi informator al poliției. Al patrulea ofițer s-a aflat într-un sat din departamentul Cochabamba când, conform guvernului, a fost „răpit de o mulțime” și ucis cu dinamita legată de piept. În același sat, un civil a fost împușcat mortal de ceea ce guvernul pretinde că a fost focul de armă al protestatarilor.
„[Ofițerii] erau bolivieni care și-au dat viața într-un moment în care țara este sub asediu, confruntându-se cu riscul ca alegerile să nu poată avea loc”, a declarat Arce. Biroul ONU pentru drepturile omului a cerut o anchetă „imparțială și amănunțită” asupra deceselor. Morales, care a apărat „mobilizările și blocajele” ca „exprimații legitime de rezistență”, a afirmat ulterior că este un „dușman al protestelor” și a susținut că „ce s-a întâmplat în Llallagua a fost bine regizat” pentru a incrimina susținătorii săi.
Morales este interzis de la candidatură printr-o decizie a curții constituționale care a reafirmat limita de două mandate prezidențiale prevăzută de constituție și prin curtea electorală, care a argumentat că partidul său nu este înregistrat oficial. Cel mai longeviv lider al Boliviei a guvernat din 2006 până în 2019. După aproape un deceniu de prosperitate generată de un boom al gazelor naturale, rezervele s-au diminuat, iar o criză economică a început. În 2019, el a încercat să candideze pentru un al patrulea mandat; a existat o întrerupere a numărătorii voturilor, iar când aceasta a reluat, l-a arătat câștigător. Țara a erupt în proteste violente, iar Morales a fugit în Mexic și mai apoi în Argentina.
După ce protejatul său Arce a câștigat președinția în 2020, Morales s-a întors, dar cei doi s-au certat rapid. Sub conducerea lui Arce, economia s-a deteriorat, iar țara se confruntă acum cu cea mai gravă criză economică de la hiperinflația din 1985, cu inflație și o penurie de dolari americani și combustibil. Extrem de impopular, președintele și-a inversat decizia de a candida din nou și acum îl susține pe fostul său ministru de interne, avocatul în vârstă de 36 de ani, Eduardo del Castillo.
Chiar și în rândul stângii, el va face față competiției din partea tânărului președinte al senatului, Andrónico Rodríguez, în vârstă de 36 de ani, considerat odată moștenitorul natural al lui Morales datorită rădăcinilor sale indigene și a conducerii în sindicatul cultivatorilor de coca, dar acum tratat ca un trădător de către fostul președinte. Pe dreapta, omul de afaceri Samuel Doria Medina, în vârstă de 66 de ani, și fostul președinte Jorge „Tuto” Quiroga, în vârstă de 65 de ani, au rezultate bune în sondaje și vor încerca să înlăture partidul Movimiento al Socialismo (Mas) după aproape două decenii de putere.
Între timp, forțele de poliție și militare nu au reușit până acum să execute mandatul de arestare împotriva lui Morales în legătură cu acuzația de viol. Săptămâna trecută, toți ceilalți candidați prezidențiali, cu excepția lui Morales, s-au întâlnit în capitala La Paz. La finalul întâlnirii, șeful curții electorale, Óscar Hassenteufel, a promis că alegerile se vor desfășura „fără ezitare” pe 17 august. „Morales vrea să intre în alegeri cu orice preț și nu va reuși”, a declarat economistul Alvarez. „Așadar, există incertitudine cu privire la faptul dacă alegerile se vor desfășura cu adevărat, deoarece este greu de spus dacă Morales va avea suficientă forță pentru a le opri.”
