Contradicțiile Curții Constituționale privind secretizarea averilor funcționarilor publici
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR), prin care a secretizat averile funcționarilor publici, contrazice alte decizii anterioare ale instituției pe aceeași temă. Între 2012 și 2014, CCR a emis patru decizii care subliniau că publicarea declarațiilor de avere este justificată pentru prevenirea corupției. În prezent, declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai include detalii referitoare la averile soților și copiilor, ca urmare a deciziei CCR care a declarat neconstituționale două articole din Legea privind acest aspect.
Unul dintre argumentele aduse de judecătorii CCR pentru justificarea secretizării declarațiilor de avere a fost încălcarea dreptului la protecția vieții private. Această hotărâre a fost criticată de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, care a subliniat că decizia afectează transparența și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), care are rolul de a preveni și sancționa corupția. Birchall a declarat că dispariția obligației de a declara bunurile soțului, soției sau copiilor creează o breșă care permite ascunderea averilor și face imposibilă verificarea reală a conflictelor de interese.
Deciziile CCR între 2012 și 2014
În perioada 2012-2014, CCR a emis patru decizii relevante pe tema publicării declarațiilor de avere:
- Decizia 663/2012: CCR a respins o plângere privind încălcarea dreptului la viață privată prin publicarea declarațiilor de avere.
- Decizia 316/2013: Curtea a reafirmat că dreptul la viață privată nu este absolut și poate fi supus limitărilor în scopul prevenirii corupției.
- Decizia 309/2014: CCR a reiterat că publicarea declarațiilor de avere este justificată prin scopul legal al ANI de a asigura integritatea în funcțiile publice.
- Decizia 495/2014: Curtea a stabilit că dreptul la respectarea vieții private poate fi restricționat dacă sunt prevăzute măsuri necesare într-o societate democratică.
Aceste decizii contrazic argumentul invocat de CCR în prezent, care susține că secretizarea averilor este necesară pentru protecția vieții private. De asemenea, s-au mai înregistrat inițiative de modificare a Legii ANI, inclusiv o propunere din 2019 care viza anonimizarea veniturilor soțului/soției funcționarilor publici, dar care a fost abandonată.
Criticile la adresa recentelor decizii ale CCR sugerează o posibilă invitație la disimularea averilor, sub protecția legii, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența și integritatea funcționarilor publici.
