CSM denunță inexactitățile legate de veniturile și pensiile procurorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atrage atenția asupra discuțiilor intensificate în spațiul public referitoare la veniturile procurorilor, subliniind că majoritatea informațiilor sunt inexacte. CSM precizează că veniturile menționate în mod frecvent se referă la procurorii cu cele mai înalte funcții și cea mai mare vechime, ignorând că aproape 40% dintre procurori au salarii nete cuprinse între 10.400 lei și 12.954 lei.
Pensiile magistraților și inexactitățile publice
Referitor la pensiile de serviciu ale magistraților, CSM susține că acestea reprezintă doar 4% din totalul pensiilor speciale din România. CSM consideră că discuțiile despre veniturile mari ale procurorilor sunt menite să genereze discordie. Aproape jumătate dintre procurori, 1.114 din 2.284, activează în primul grad de parchete, unde salariile sunt semnificativ mai mici, iar încărcătura de dosare este mare.
Statistici privind salariile și încărcătura de muncă
În 2024, încărcătura medie pe procuror a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de până la 5.570 de dosare. Salariile procurorilor din primul grad pornesc de la 10.400 lei net lunar și pot ajunge, după 25 de ani de muncă, la 16.000 lei net lunar. În contrast, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au salarii între 18.000 și 25.000 lei net lunar.
Informații false și obligația de tăcere a magistraților
CSM subliniază că în spațiul public au circulat informații false despre pensiile magistraților, în condițiile în care aceștia au obligația de a nu reacționa. În România există peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puțin peste 5.000 sunt ale magistraților. Deși pensiile magistraților sunt prezentate ca o povară pentru sistemul public de pensii, ele constituie doar 4% din total.
Probleme legislative și impactul acestora
CSM semnalează că modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au dus la asimilarea unor categorii de personal care nu au fost judecători sau procurori, dar beneficiază de pensii de serviciu. Modificările repetitive ale legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, inclusiv cele referitoare la pensiile de serviciu, au generat insatisfacție în sistemul judiciar.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat că a fost surprins de vârsta medie de pensionare a judecătorilor, care este de 48 de ani, și a subliniat că acest lucru este anormal și necesită corectare. Bolojan a recunoscut că există multe excepții în ceea ce privește pensionările premature, adăugând că această situație afectează economia țării și echitatea socială.
Concluzie
CSM subliniază importanța unei discuții fundamentate și informate asupra veniturilor și pensiilor magistraților, avertizând că dezinformarea poate afecta grav percepția publicului asupra justiției și asupra statului de drept în România.
