Cum au decis eurodeputații români în privința moțiunii împotriva Ursulei von der Leyen?

2 Min Citire
cum au votat eurodeputatii romani motiunea impotriva ursulei von der leyen 686fc889c3f3c
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Rezultatul votului asupra moțiunii de cenzură

Parlamentul European a respins pe 12 octombrie 2023 moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, inițiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea. Votul a arătat o majoritate clară împotriva demersului, cu 175 de voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri, dintr-un total de 553 de eurodeputați prezenți.

Pozițiile partidelor românești

Cei mai mulți eurodeputați din PNL și USR au votat împotriva moțiunii. Din partea PNL, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Virgil Popescu și Adina Vălean au fost prezenți în plen. Aleșii USR, inclusiv Dan Barna și Vlad Voiculescu, au avut aceeași poziție. Totuși, PNL a avut și absenți notabili, precum Rareș Bogdan și Dan Motreanu, iar Eugen Tomac (PMP) a lipsit și el. Majoritatea social-democraților au ales să nu participe; doar trei europarlamentari PSD s-au prezentat și au votat împotriva moțiunii: Andi Cristea, Claudiu Manda și Ștefan Mușoiu. Printre absenți s-au numărat Mihai Tudose, Vasile Dîncu, Gabriela Firea, Dragoș Benea, Victor Negrescu, Dan Nica și Gheorghe Cîrciu, precum și Maria Grapini.

Susținătorii moțiunii

Moțiunea a fost susținută în principal de eurodeputații AUR, inclusiv Gheorghe Piperea (inițiator), Adrian-George Axinia, Șerban Dimitrie Sturdza și Georgiana Teodorescu. Cristian Terheș, ales pe listele AUR, și Claudiu Târziu, recent ieșit din partid, au votat pentru moțiune. De asemenea, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus au fost printre susținătorii demersului.

Context și implicații

Gheorghe Piperea a recunoscut înainte de vot că nu are susținerea necesară pentru a trece moțiunea. Aceasta a fost prima moțiune de cenzură în Parlamentul European din ultimii 10 ani, deschizând posibilitatea unor noi negocieri în legislativul european.

Publicitate
Ad Image

Respingerea moțiunii de cenzură subliniază stabilitatea actualei conduceri a Comisiei Europene, dar și diviziunile politice din cadrul Parlamentului European, care ar putea influența viitoarele decizii legislative.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *