Acuzarea Ungariei de către CPI
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat că Ungaria nu a respectat obligațiile stabilite prin Statutul de la Roma, deoarece nu a executat cererea de arestare a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acest mandat a fost emis în noiembrie anul trecut, în contextul unor acuzații de crime de război în Fâșia Gaza.
Vizita lui Netanyahu în Ungaria
Netanyahu a efectuat o vizită oficială în Ungaria în aprilie, în ciuda existenței mandatului de arestare. Autoritățile ungare nu au răspuns cererii CPI din 21 martie, care solicita cooperarea pentru arestarea provizorie a premierului israelian. CPI a menționat că a încercat să inițieze consultări cu guvernul de la Budapesta, însă acesta nu a reacționat.
Argumentele Ungariei
Guvernul ungar a justificat decizia de a nu-l aresta pe Netanyahu prin lipsa legislației interne care să permită acest lucru. De asemenea, Ungaria a invocat „imunitatea de stat” a premierului israelian, susținând că mandatul CPI nu este un act legal obiectiv.
Poziția CPI
CPI a subliniat că absența legislației interne nu justifică nerespectarea obligațiilor internaționale și a declarat că imunitatea nu se aplică în acest caz. Curtea a afirmat că obligația de cooperare a fost clară și că neexecutarea mandatului subminează capacitatea CPI de a-și îndeplini misiunea.
Retragerea Ungariei din Statutul de la Roma
Ungaria a anunțat recent intenția de a se retrage din Statutul de la Roma, dar această retragere va deveni efectivă abia pe 2 iunie 2026. Până atunci, Ungaria are obligația de a respecta statutul și de a colabora cu CPI.
Deciziile viitoare ale CPI
Adunarea Statelor Membre, sesizată de CPI, va decide despre următorii pași ai procedurii la adunarea anuală din decembrie.
Acest caz evidențiază tensiunile dintre obligațiile internaționale și deciziile suverane ale statelor, având implicații semnificative asupra cooperării internaționale în domeniul justiției.
