Importanța alegerilor parlamentare din Moldova
Moldova va vota duminică în alegeri parlamentare, pe care președintele Maia Sandu le-a descris ca fiind „cele mai importante” din istoria țării. Rezultatele vor confirma dacă Moldova, o fostă republică sovietică care a obținut independența în 1991, continuă pe calea integrării occidentale sau se va întoarce în sfera de influență a Rusiei.
Contextul geopolitic
Moldova, cu o populație de 2,4 milioane de locuitori, situată între Ucraina și România, este urmărită îndeaproape pe continent. Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a declarat recent că Moldova are nevoie de sprijin pentru a preveni influența rusă, o soartă care a afectat deja Georgia și Belarus. „Europa nu își poate permite să piardă și Moldova”, a spus el la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Traiectoria politică recentă
În 2021, Moldova a ales partidul pro-european și pro-occidental Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Maia Sandu, care a obținut o majoritate confortabilă. După invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, Moldova a aplicat pentru aderarea la Uniunea Europeană, obținând rapid statutul de țară candidată și sperând să se alăture uniunii până în 2030.
Sandu a fost reales președinte anul trecut, dar un referendum privind aderarea la UE a fost câștigat cu o majoritate foarte strânsă, ridicând întrebări despre direcția pe termen lung a Moldovei. Ambele scrutinuri au fost marcate de acuzații de interferență rusă, inclusiv un plan masiv de corupție electorală, în care s-au transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, aproximativ 10% din electoratul activ.
Provocările electorale
Conform sondajelor, partidul PAS se confruntă cu o provocare serioasă din partea opoziției pro-ruse sau nominal pro-europene, care ar putea să-i nege majoritatea parlamentară. Fără o majoritate solidă, guvernul ar putea avea dificultăți în a finaliza reformele economice și politice necesare pentru aderarea la UE, în timp ce se confruntă cu sărăcia profund înrădăcinată, inflația ridicată și un număr relativ mare de refugiați ucraineni.
Sandu a susținut că un guvern prietenos cu Moscova ar fi fost folosit ca „o platformă de atacuri hibride asupra UE”, un argument susținut de liderii europeni. Într-o vizită simbolică la Chișinău, alături de liderii Franței și Germaniei, premierul polonez Donald Tusk a declarat că „nu poate exista o UE sigură, nu poate exista o Polonie, Franță și Germania sigure fără o Moldovă independentă”.
Principalele partide și candidați
Maia Sandu, educată la Harvard și fostă oficială a Băncii Mondiale, a fondat partidul PAS în 2016. Unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi este Dorin Recean, economist pro-occidental și fost ministru de interne, care a devenit prim-ministru în februarie 2023. Partidul PAS se confruntă cu o provocare dificilă din partea Blocului Patriotic, o alianță de partide pro-ruse de stânga, care include fostul președinte Igor Dodon.
Blocul Patriotic susține că integrarea europeană este o amenințare la adresa independenței Moldovei și caută legături mai strânse cu Rusia. De asemenea, Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului Ion Ceban și de fostul contracandidat la prezidențiale Alexandru Stoianoglo, își propune să atragă votanți centriști dezamăgiți.
Partidul anti-sistem Our Party, condus de fostul primar Renato Usatîi, are legături anterioare cu politicieni naționaliști ruși. Nu sunt pe buletinul de vot candidați legați de oligarhul pro-rus Ilan Shor, condamnat în 2023 pentru fraudă și spălare de bani.
Funcționarea sistemului electoral
După o campanie de o lună, duminică, alegătorii vor alege 101 membri ai parlamentului printr-un sistem proporțional. Voturile diasporei vor fi cruciale, cu aproximativ 1 milion de moldoveni estimându-se că locuiesc în străinătate. Moldovenii din Europa de Vest au fost esențiali pentru succesul partidului de guvernare și pentru rezultatul strâns al referendumului pro-UE. Un factor imprevizibil este cei 277.000 de votanți înregistrați din regiunea separatistă Transnistria, controlată de separatiști pro-ruși, deși oficial face parte din Moldova.
Analizatorii spun că Rusia a intensificat dezinformarea în regiune.
Posibile rezultate și consecințe
Sondajele sugerează că partidul PAS are un avantaj minim față de Blocul Patriotic, existând mai multe rezultate posibile. PAS ar putea obține o victorie, asigurând continuitatea agendei sale de reformă pentru UE, dar este mai probabil ca PAS să obțină primul loc, fără a atinge majoritatea, ceea ce ar duce la negocieri dificile pentru formarea unui guvern. O a treia posibilitate este o victorie a blocului pro-rus, cu sprijinul partidelor centriștilor, ceea ce ar putea slăbi calea Moldovei către UE și agenda reformelor democratice.
Toate rezultatele sunt incerte, alegerile desfășurându-se în mijlocul temerilor intense de interferență electorală. Autoritățile moldovene au reținut 74 de persoane în 250 de raiduri recente, într-un complot presupus susținut de Rusia pentru a incita la revolte. Premierul Recean a acuzat Rusia că cheltuie sute de milioane de euro pentru a prelua puterea și a „înconjura țara”. Kremlinul a respins toate acuzațiile de amestec electoral.
O evaluare a riscurilor publicate de Digital Forensic Research Lab a concluzionat că Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente conduse de Rusia, inclusiv război informațional, finanțare ilicită, atacuri cibernetice și mobilizare prin intermediari, menite să submineze agenda pro-UE a guvernului moldovean și să sprijine actorii pro-ruși”.
Concluzie
Alegerea din Moldova va avea un impact semnificativ asupra direcției politice și economice a țării, influențând nu doar viitorul Moldovei, ci și stabilitatea regiunii și relațiile internaționale.
