Decizia CCR despre declarațiile de avere: dreptul la viață privată în pericol, dar demnitarii sunt tratați diferit față de funcționari
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat miercuri seară motivarea deciziei prin care a decis secretizarea declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici. În plus, CCR a exclus rudele acestora de la obligația de a face publice informații privind averea. În motivarea sa, CCR subliniază dreptul la viață privată și riscurile asociate cu dezvoltarea inteligenței artificiale, care ar putea fi utilizată pentru a crea profile ale demnitarilor și funcționarilor pe baza informațiilor din declarațiile de avere.
Judecătorii CCR au menționat că rudele demnitarilor nu trebuie să apară în declarațiile de avere și interese pentru că răspunderea penală revine semnatarului declarației, nu soțului, soției sau copiilor. Aceștia pot oferi informații eronate, ceea ce ar putea duce la sancțiuni penale pentru declarant. De asemenea, CCR a evidențiat situațiile în care veniturile soților pot fi protejate de clauze de confidențialitate, ceea ce face imposibilă declarația corectă a acestora.
În ceea ce privește viața privată, CCR a constatat că actuala legislație în domeniu încalcă drepturile constituționale. Curtea a argumentat că anonimizarea anumitor date nu este suficientă pentru a proteja viața privată a declarantului, subliniind că, de exemplu, cunoașterea localității în care se află imobilele permite identificarea acestora, chiar dacă adresa exactă este anonimizată.
CCR a subliniat că este necesară găsirea unui cadru legislativ care să permită Agenției Naționale de Integritate (ANI) să cunoască informațiile referitoare la averea soțului declarantului și a copiilor majori aflați în întreținerea sa, fără a aduce atingere dreptului la viață privată al acestora.
În privința publicării declarațiilor de avere pe site-ul ANI, CCR a considerat că acest lucru nu este necesar, având în vedere că agenția are deja responsabilități legale pentru a asigura integritatea în funcțiile publice și prevenirea corupției. Publicarea acestor informații detaliate ar putea duce la fragilizarea securității și demnității persoanelor implicate.
Judecătorii CCR au menționat că sistemul românesc privind regimul declarațiilor de avere este unul dintre cele mai intruzive în Europa, oferind puține garanții de protecție a vieții private. De asemenea, au atras atenția asupra riscurilor pe care le prezintă utilizarea inteligenței artificiale în analiza acestor declarații, care ar putea afecta demnitatea umană și individualitatea persoanelor.
Curtea a subliniat necesitatea actualizării legislației pentru a determina clar persoanele obligate să depună declarații de avere și interese, astfel încât să se asigure prevenirea corupției și menținerea integrității în funcțiile publice.
Decizia CCR a fost adoptată cu majoritate de voturi, trei dintre cei nouă judecători opunându-se, iar oficialii Agenției Naționale de Integritate au avertizat că aceasta ar putea afecta angajamentele internaționale asumate de România în lupta împotriva corupției.
