Deficit bugetar de 6,4% după 11 luni din 2025
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB. Această valoare reprezintă o scădere de 0,74 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul era de 7,15% din PIB.
Evoluții economice și influențe externe
Specialistul în economie Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a subliniat că reducerea deficitului a fost influențată semnificativ de inflația ridicată, estimată la aproximativ 10%, și de creșterea taxelor, nu de o corecție structurală a cheltuielilor publice. Inflația a dus la o majorare a veniturilor populației și ale companiilor, generând astfel și o creștere a veniturilor guvernului.
Creșterea veniturilor bugetare
Datele oficiale arată că veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13%, ajungând la 591,91 miliarde de lei în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 1,34 puncte procentuale. Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 19,4%, ajungând la 53,43 miliarde de lei, în timp ce impozitul pe profit a crescut cu 14,2%, până la 39,30 miliarde de lei.
Inflația și TVA
Încasările nete din TVA au totalizat 120,59 miliarde de lei, în creștere cu 11,1% față de aceeași perioadă din 2024. Codirlașu a menționat că această creștere este modestă în raport cu inflația, explicând că, deși TVA-ul s-a aplicat la prețuri mai mari, volumul de consum a scăzut, limitând astfel încasările suplimentare.
Cheltuielile bugetare
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 9,9%, ajungând la 713,68 miliarde de lei, în linie cu inflația. Cheltuielile de personal au crescut cu 4,1%, sub rata inflației, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au avansat cu 4,7%. Codirlașu a subliniat că deficitul bugetar nesustenabil din ultimii ani a fost generat mai ales de indisciplina în cheltuieli.
Reducerea subvențiilor și venituri din energie
Un alt factor important în ajustarea bugetară a fost reducerea subvențiilor, inclusiv în sectorul energetic. Deși sprijinul pentru consumatori a fost diminuat, prețurile la electricitate au rămas ridicate, iar statul a continuat să încaseze TVA și impozite pe profit din veniturile generate de companiile de stat.
Perspective pentru finalul anului
Adrian Codirlașu a avertizat că rezultatul final al deficitului bugetar pe 2025 depinde de evoluția cheltuielilor din luna decembrie, o perioadă în care statul cheltuie cel mai mult. Dacă guvernul reușește să controleze cheltuielile, deficitul ar putea fi mai mic decât cel prognozat.
În concluzie, analiza deficitului bugetar de 6,4% după 11 luni din 2025 evidențiază o evoluție pozitivă, dar și provocările structurale pe care România le întâmpină în gestionarea cheltuielilor publice și a veniturilor fiscale.
