Doar două țări europene își propun să atingă zero emisii militare
Doar două dintre cele 30 de țări europene analizate au stabilit o dată pentru a opri emisiile generate de militarii lor, conform unei analize recente, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la costul carbonului în contextul rearmării iminente a Europei. Austria și Slovenia sunt singurele țări ale căror ministere ale apărării s-au angajat să atingă emisii nete zero în domeniul militar, conform analizei efectuate asupra a 30 de țări europene, dintre care doar aproximativ o treime au evaluat dimensiunea amprentei lor de carbon.
Aceste constatări confirmă un „punct orb de lungă durată” în evaluările emisiilor globale, a declarat Florian Krampe, care conduce cercetarea climatică la Stockholm International Peace Research Institute (Sipri). „Ignorarea emisiilor militare nu este doar îngrijorătoare în ceea ce privește schimbările climatice,” a spus el. „Ignoră recunoașterea tot mai mare a schimbărilor climatice ca un risc serios de securitate pentru Europa și nu numai.”
Cercetătorii estimează că armatele lumii reprezintă 5,5% din emisiile globale – mai mult decât aviația, dar mai puțin decât producția de oțel – însă tratatele internaționale privind clima nu obligă guvernele să raporteze emisiile lor. Activiștii au argumentat că acest „excepționalism militar” va dăuna securității pe termen lung prin încălzirea suplimentară a planetei și sporirea conflictelor pentru resurse precum apa și alimentele.
Analiza planurilor climatice militare din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și din Regatul Unit, Norvegia și Elveția – toate angajate să atingă emisii nete zero până în 2050 – a arătat că aproape toate ministerele apărării nu au stabilit obiective pe termen scurt pentru a reduce drastic emisiile și nici obiective pe termen lung pentru a aduce impactul lor climatic net la zero.
Ministerele apărării din țări precum Germania, Olanda, Grecia și Regatul Unit au declarat că „contribuie” la obiectivele naționale de emisii nete zero, dar nu și-au stabilit propriile ținte în acest sens. Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a afirmat: „Obiectivul nostru principal rămâne și este păstrarea păcii. Protecția climatică nu trebuie să vină în detrimentul performanței sistemelor noastre de armament.”
Forțele armate britanice au stabilit un obiectiv ambițios de emisii nete zero până în 2040 – cu un deceniu mai devreme decât angajamentul climatic național al țării – dar alte părți ale forțelor armate nu au făcut același lucru. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat că ministerul apărării va contribui la obiectivul național de climă „în timp ce menține sau îmbunătățește avantajul operațional”.
Anumite forțe armate ale altor țări au stabilit ținte de emisii nete zero care acoperă doar o parte din producția lor. Ministerul apărării din Belgia vizează infrastructură climatic-neutră până în 2040, în timp ce Portugalia își propune să devină neutră din punct de vedere al carbonului în „activitățile de suport pentru misiuni” până în 2050. „Înlocuirea completă a tuturor sistemelor de armament sau compensarea emisiilor acestora este economic nerealizabilă, motiv pentru care eforturile se concentrează pe domeniile de suport unde acest obiectiv este realizabil,” a declarat un purtător de cuvânt al ministerului apărării portughez.
Alte țări au stabilit obiective pentru 2030, dar nu au stabilit o dată pentru a atinge zero emisii. Norvegia plănuiește să reducă emisiile cu 20% față de nivelurile din 2019 până la sfârșitul decadelor, în timp ce Irlanda vizează o reducere de 51% față de nivelurile din 2016-2018.
Campania de reducere a emisiilor de carbon din domeniul militar rămâne cu mult în urma altor sectoare ale economiei și este probabil să fie insuficientă pentru a compensa o creștere a cheltuielilor pentru combustibil, infrastructură și echipamente. Ellie Kinney, o activistă pentru emisiile militare la Conflict and Environment Observatory, a declarat că a existat „o considerabilă dinamică” în decarbonizarea militarilor în ultimii doi ani, care este acum amenințată de graba Europei de a se rearma. „Decarbonizarea militară este esențială pentru securitatea noastră viitoare,” a spus ea. „Cerem guvernelor să stabilească obiective clare de reducere a emisiilor și să publice rapoarte detaliate și transparente privind emisiile de gaze cu efect de seră din domeniul militar.”
În timp ce intensitatea de carbon a militarilor este probabil să scadă pe măsură ce economia globală devine mai curată, experții spun că consumul ridicat de combustibili fosili al vehiculelor precum avioanele, navele și tancurile va necesita eforturi serioase pentru a fi curățate. Surse din domeniul militar afirmă că multe acțiuni întreprinse în prezent – cum ar fi investițiile în panouri solare, pompe de căldură și vehicule eficiente din punct de vedere al consumului – sunt motivate de dorința de a economisi bani, deși factori precum reducerea poluării, diminuarea emisiilor și creșterea independenței energetice joacă, de asemenea, un rol.
Un purtător de cuvânt al ministerului apărării austriac, care vizează neutralitatea climatică în 2040, a declarat că a făcut cele mai mari progrese în decarbonizarea clădirilor prin acțiuni precum achiziționarea de electricitate verde și extinderea încălzirii centralizate. „Cu toate acestea, reducerea emisiilor în mobilitatea militară rămâne o provocare majoră, cel puțin până când progresele tehnologice civile devin aplicabile operațiunilor militare,” a spus acesta.
Ministerele apărării din Bulgaria, Ungaria și Slovacia nu au răspuns la solicitările de comentarii. Italia, Spania și Republica Cehă au refuzat să comenteze.
Cheltuielile totale cu apărarea în Europa au crescut cu 17% până la 693 miliarde de dolari în 2024, conform datelor de la Sipri, ca parte a unei val de rearmare care vine după ani în care statele membre ale NATO din Europa nu au reușit să respecte un angajament de cheltuieli de 2% din PIB. Schimbarea politică, care a fost declanșată de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, a căpătat o urgență nouă în ultimele luni, după ce Donald Trump a pus la îndoială sprijinul SUA pentru apărarea Ucrainei. Provocarea constă în a asigura că aceste investiții în apărare nu slăbesc angajamentele climatice, a spus Krampe. „Sectorul apărării nu poate fi un punct orb în acțiunea climatică,” a afirmat el. „Creșterea cheltuielilor militare ar trebui să conducă la inovație ecologică, nu să blocheze dependența de carbon.”
