Economia românească arată semne de oboseală
Economia României se află într-o perioadă de fragilitate, evidențiată de scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Conform datelor publicate de INS pe 5 decembrie, PIB-ul a scăzut cu 0,2% în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale indică o economie aflată „la limită”, resimțind puternic efectele scumpirilor din ultimul an. „Economia dă semne de oboseală, după un an extrem de greu, iar dacă nu intervenim la timp, riscurile economice se vor agrava”, a avertizat Negrescu.
Construcțiile susțin economia, industria și comerțul în regres
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este mai mare comparativ cu 2024, creșterea este fragilă, rezultatul unor restructurări în companii. Sectorul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție pozitivă, cu un volum al activității crescut cu 8,5%, aducând un plus de +0,5% la formarea PIB-ului. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avansat, dar insuficient pentru a compensa pierderile din alte domenii. INS a confirmat un dezechilibru structural: industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a crescut cu doar 0,1%, iar intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%. De asemenea, exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, cu importuri în creștere de 5,1%, în timp ce exporturile au crescut cu 3,7%.
Perspective pentru trimestrul IV: o revenire temporară?
Negrescu consideră că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că aceasta nu garantează o revenire solidă. „Economia revine pe plus în trimestrul IV, dar nu ne oferă prea multă încurajare. Oscilațiile sunt de așteptat și în 2026”, a precizat analistul.
Riscurile fiscale și competitivitatea firmelor românești
Principalele riscuri provin din noul regim fiscal, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, care descurajează investițiile. Negrescu a explicat că, dacă investitorii continuă să plece din cauza acestor taxe, economia ar putea suferi un declin accentuat. De asemenea, România are printre cele mai mari prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, diminuând competitivitatea producătorilor locali. „Produsele din import sunt mai ieftine decât cele românești, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro”, a adăugat el.
Comportamentul consumatorilor și nevoia de stimulente economice
Datele INS arată că cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice s-au redus cu 1% individual și 0,9% colectiv. Aceasta sugerează că populația și instituțiile caută să-și reducă cheltuielile pentru a se proteja. Românii economisesc, amână achizițiile și evită riscurile. „Fără stimulente precum reducerea taxelor pe muncă sau facilități pentru exportatori, este greu de crezut că românii își vor recăpăta încrederea pentru consum și investiții”, a concluzionat Adrian Negrescu.
În concluzie, economia românească se confruntă cu provocări semnificative care necesită intervenții rapide pentru a evita o deteriorare și mai gravă a situației economice.
