Criza de popularitate a lui Emmanuel Macron
Emmanuel Macron, președintele Franței, se confruntă cu o criză de popularitate fără precedent, având o rată de susținere de doar 22%. Aceasta este cea mai mică valoare înregistrată de președinte în cei 8 ani de mandat. În timp ce Macron se concentra pe alegerile din România și Republica Moldova, francezii au început să se mobilizeze împotriva măsurilor de austeritate impuse de guvernele sale.
Proteste masive în Franța
În ultimele săptămâni, Franța a fost scena unor proteste violente, cu peste un milion de oameni ieșind în stradă pe 18 septembrie, cerând demisia lui Macron din cauza tăierilor drastice de salarii și a măsurilor de austeritate. O mișcare populară pe rețelele sociale, denumită „blocăm tot”, a mobilizat sute de mii de tineri francezi, evidențiind astfel nemulțumirea generală față de politicile guvernului.
Indiferența președintelui față de proteste
În ciuda nemulțumirilor populare, Macron a ignorat manifestațiile. În perioada în care tensiunile erau la apogeu în Franța, el și soția sa, Brigitte, erau ocupați cu un proces în SUA, în care trebuiau să prezinte dovezi fotografice pentru a contracara afirmațiile referitoare la identitatea de gen a primei doamne.
Implicațiile internaționale ale lui Macron
Deși popularitatea sa scade, Macron continuă să își exprime opiniile cu privire la democrația din România și Moldova, implicându-se activ în alegeri. A avut discuții cu Nicușor Dan înainte de turul doi al alegerilor din România și a susținut un discurs în limba română la Chișinău pentru a sprijini candidatura Maiei Sandu.
Concluzie
Criza de popularitate a lui Emmanuel Macron reflectă o frustrare crescândă în rândul cetățenilor francezi față de măsurile de austeritate, iar ignoranța față de proteste ar putea avea consecințe grave pentru stabilitatea sa politică și pentru viitorul guvernului său.
