Estonia pune capăt legăturilor organizațiilor religioase cu liderii spirituali din state considerate inamice
Parlamentul eston a adoptat miercuri o dispoziţie legală controversată care interzice organizaţiilor religioase să menţină legături cu centre sau lideri spirituali din „ţări ostile”. Această măsură este concepută în principal pentru a forţa Biserica Ortodoxă Rusă din Estonia să rupă relațiile cu Patriarhia Moscovei.
O variantă anterioară a legii fusese adoptată în aprilie, dar nu a fost promulgată de preşedintele Estoniei, Alar Karis, care a considerat că actul normativ era formulat prea general şi ameninţa libertatea religioasă.
Biserica Ortodoxă Estonă, afiliată Patriarhiei Moscovei, are aproximativ 150.000 de membri în Estonia. Ultimul său lider spiritual, mitropolitul Evgheni Reşetnikov, a cărui permis de şedere a fost revocat de autorităţile de la Tallinn, a fost acuzat că a susţinut invazia rusă în Ucraina.
Conform noii legi, un lider religios sau un organ religios poate fi considerat o „ameninţare la adresa securităţii, ordinii constituţionale sau publice a Estoniei” dacă promovează activităţi care afectează negativ ţara sau sprijină un război ori un act terorist. Legea impune, de asemenea, ca membrii organelor de conducere ale organizaţiilor religioase din Estonia să fie rezidenţi legali în această ţară.
În Lituania şi Letonia, celelalte două state baltice foste sovietice care menţin relaţii tensionate cu Rusia, bisericile ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei au fost supuse presiunilor politice pentru a-şi rupe legăturile cu aceasta. În Letonia, unde 22% din populaţie este de confesiune ortodoxă, Biserica Ortodoxă a fost obligată prin lege în anul 2022 să devină autonomă faţă de Patriarhiei Moscovei. În Lituania, unde doar 4% din populaţie se declară ortodoxă, Biserica Ortodoxă Lituaniană a rupt legăturile cu Moscova după ce liderii săi au fost excomunicaţi.
