Interzicerea importurilor de gaze din Rusia
Comisia Europeană a anunțat planul de a opri achizițiile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât se preconizase anterior. Aceste măsuri fac parte din eforturile de reducere a dependenței de resursele energetice rusești.
Măsuri specifice adoptate
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie să fie finalizate până la sfârșitul lui 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie să fie încheiate în termen de 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Obiectivul principal este de a diminua veniturile obținute de Rusia din vânzările de combustibili fosili.
- Companiile din Uniunea Europeană nu vor mai putea investi în zone economice rusești.
- Restricții asupra tranzacțiilor cu criptomonede.
- Sancțiuni împotriva unor companii din China, Thailanda și India, suspectate de a ajuta Rusia să evite sancțiunile impuse.
Detalii suplimentare despre sancțiuni
Comisia Europeană a anunțat și o interdicție de import a GNL-ului rusesc, deși detaliile acestei măsuri nu sunt încă clare. De asemenea, s-au impus sancțiuni împotriva a 118 nave, ceea ce duce totalul sancțiunilor la peste 560. Alte măsuri includ încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft, înghețarea activelor unor companii energetice și sancțiuni împotriva entităților care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
Reducerea treptată a importurilor de gaze rusești
Până la sfârșitul anului 2027, Uniunea Europeană intenționează să reducă treptat importurile de gaze rusești. Deocamdată, GNL-ul rusesc constituie 7% din totalul gazelor importate în UE. În prima jumătate a anului 2025, Uniunea a primit 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, totalizând 155,9 miliarde m³ de gaze importate.
UE nu a identificat noi surse de gaze în ultimii ani, iar livrările din Libia au scăzut la zero în T2 2025. În absența unor noi surse de GNL, Uniunea Europeană se va confrunta cu prețuri ridicate pentru a satisface cererea, similar cu situația din 2022.
Alternativa gazelor din România pentru Serbia
Serbia, care continuă să importe gaze rusești, caută surse alternative, semnând un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi. Totuși, majoritatea gazului consumat în Serbia provine în continuare din Rusia, cu un volum de 9,5 milioane m³ pe zi.
România ar putea deveni o sursă alternativă de gaze, în special după începerea producției în Neptun Deep. În acest sens, Srbijagas și Transgaz au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, având ca scop diversificarea surselor de gaze și creșterea siguranței aprovizionării.
Până la finalul lunii septembrie, companiile trebuie să elaboreze un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze între România și Serbia, incluzând construcția unor noi conducte.
Contextul geopolitic și economic
NIS, monopolul petrolier sârbească deținut majoritar de Gazprom, solicită o derogare de la sancțiunile americane pentru a asigura aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, va discuta cu oficiali americani despre tarifele și sancțiunile care afectează NIS.
Concluzie
Decizia Comisiei Europene de a interzice importurile de gaze din Rusia reflectă o schimbare semnificativă în politica energetică europeană și are implicații majore pentru securitatea energetică și relațiile internaționale în contextul geopolitic actual.
