Europarlamentarii susțin centrele de returnare pentru migranți
Europarlamentarii au votat joi pentru un plan care permite detenția persoanelor fără drept de ședere în Uniunea Europeană timp de până la doi ani sau trimiterea acestora în centre offshore, considerate de experți posibile „găuri negre în ceea ce privește drepturile omului”. O alianță formată în principal din legislatori de centru-dreapta și extremă dreapta a susținut o propunere de creștere a returnărilor migranților fără documente în țările lor de origine, semnalând o tensiune în cadrul coaliției de forțe politice centristice care a condus tradițional legislația UE.
Detenția extinsă și măsurile punitive
Propunerea de lege, prezentată în martie anul trecut, vizează crearea unei „politici credibile de returnare forțată” pentru a asigura că persoanele a căror cerere de azil a fost respinsă sau care au depășit perioada de valabilitate a vizei sunt îndepărtate din UE. Ofițerii de la Bruxelles afirmă că doar una din cinci persoane aflate sub o ordine de returnare este deportată în țara de origine. Conform noilor planuri, persoanele considerate un risc pentru securitate sau care ar putea absconda pot fi reținute timp de până la doi ani, în comparație cu perioada maximă de 18 luni prevăzută de legislația actuală.
Crearea hub-urilor de returnare offshore
Parlamentul European a întărit aceste planuri, propunând ca persoanele care obstrucționează o decizie de returnare să se confrunte cu sancțiuni penale și ca autoritățile să impună interdicții de intrare pe viață. De asemenea, autoritățile naționale vor avea puteri mai mari de a verifica vârsta pentru a determina dacă o persoană are sub 18 ani. Votul deschide calea pentru statele membre UE să încheie acorduri cu alte țări pentru a crea „hub-uri de returnare”, centre offshore unde persoanele deportate ar fi reținute în așteptarea returnării în țările lor de origine.
Critici și îngrijorări legate de drepturile omului
Comisarul pentru drepturile omului de la Consiliul Europei a avertizat recent guvernele să nu creeze „găuri negre în ceea ce privește drepturile omului” în hub-urile de returnare offshore. Oponenții acestor planuri se tem că va fi imposibil să se monitorizeze standardele de drepturi ale omului în aceste locații non-UE și că persoanele ar putea fi supuse unei detenții prelungite și lăsate în incertitudine legală. Germania, Olanda, Austria, Grecia și Danemarca colaborează pentru a stabili hub-uri de returnare în afara Europei, care se vor aplica persoanelor a căror cerere de azil a fost respinsă.
Impactul votului și direcția politică a Parlamentului European
Votul, adoptat cu 389 de voturi pentru, 206 împotrivă și 32 de abțineri, reprezintă un semn al unei desfășurări către dreapta a Parlamentului European, în condițiile în care numărul deputaților naționaliști și de extremă dreapta a crescut la alegerile din 2024. Aceasta marchează sfârșitul rolului tradițional al Parlamentului de a acționa ca o frână asupra instinctelor dure ale guvernelor UE în materie de migrație. Charlie Weimers, un europarlamentar din partea Democraților Suedezi, a declarat că „era deportărilor a început”, subliniind o majoritate stabilă în Parlament pentru returnări mai eficiente.
Mélissa Camara, un europarlamentar din partea Verzilor din Franța, a denumit votul „o votare rușinoasă”, care deschide calea pentru detenția copiilor și stabilirea hub-urilor de returnare în afara UE. Comitetul Internațional de Salvare a descris votul ca fiind „un regres istoric pentru drepturile refugiaților”, avertizând că va privi oamenii de drepturi și protecții pe baza statutului lor de migrație în Europa.
Concluzie
Aceste modificări legislative propuse de Parlamentul European ar putea avea un impact semnificativ asupra politicilor de migrație și azil în Uniunea Europeană, ridicând întrebări critice cu privire la respectarea drepturilor omului și la modul în care sunt tratate persoanele vulnerabile.
