Creșterea alarmantă a execuțiilor în Iran
ONU a solicitat luni Iranului să oprească utilizarea pedepsei cu moartea, menționând o „creștere îngrijorătoare a numărului de execuții”, cu un total de cel puțin 612 execuții înregistrate de la începutul anului. Volker Turk, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, a afirmat că informațiile referitoare la execuțiile din Iran subliniază gravitatea situației și necesitatea urgentă a unui moratoriu asupra pedepsei cu moartea.
Cifrele execuțiilor în 2025
Numărul de 612 execuții din prima jumătate a anului 2025 este mai mult decât dublul față de același interval din 2024, când au avut loc 297 de execuții. Turk a menționat că cel puțin 48 de persoane se află în prezent în pericol iminent de execuție, iar peste 40% dintre cei executați au fost condamnați pentru infracțiuni legate de droguri. Altele au fost judecate pe baza unor acuzații vagi, cum ar fi „vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu” și „corupție pe Pământ”, folosite adesea pentru a reduce la tăcere disidenții.
Proceduri judiciare și standarde de drept
ONU a evidențiat că, în multe cazuri, procedurile judiciare din Iran au loc cu ușile închise și nu respectă standardele de proces echitabil. În reacția sa, Iranul a afirmat că sistemul judiciar limitează pedeapsa cu moartea la „cele mai grave infracțiuni”, conform legislației sale.
Contextul actual și represiunea
Conform ONG-urilor, regimul iranian a arestat sute de persoane și a efectuat zeci de execuții în cadrul unei represiuni ce a urmat conflictului de 12 zile cu Israelul. Aceste organizații acuză autoritățile iraniene că folosesc frica pentru a compensa slăbiciunile expuse de acest conflict.
Poziția Iranului în clasamentul execuțiilor
Iranul ocupă locul al doilea în lume ca număr de execuții, după China, conform grupurilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International. Execuțiile din Iran se desfășoară de obicei prin spânzurare, în zori.
Concluzie
Creșterea numărului de execuții în Iran ridică semne de întrebare asupra respectării drepturilor omului și a standardelor de justiție, ceea ce poate avea implicații grave atât la nivel intern, cât și internațional.
