Franța respinge cererea de extrădare a lui Paul de România
Curtea de Apel de la Paris a refuzat, miercuri, cererea de extrădare a prințului Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea. Bucureștiul solicita predarea sa pentru executarea unei pedepse cu închisoarea într-un dosar de trafic de influență legat de un conflict privind succesiunea regală, conform informațiilor AFP.
Decizia instanței
Judecătorul a menționat că autoritățile române au avut fundament pentru a emite un nou mandat de arestare, dar a considerat că acesta avea un „caracter disproporționat”. De asemenea, el a subliniat că s-a pronunțat doar asupra admisibilității mandatului, nu și pe fondul dosarului.
Reacția prințului Paul
La finalul deliberărilor, Paul Philip al României, în vârstă de 76 de ani, a declarat: „Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză.” Avocata sa, Miriame Laichi, a apreciat că decizia instanței pune capăt unei „hărțuiri procedurale inacceptabile” și reafirmă atașamentul față de principiile statului de drept.
Acuzațiile și pedeapsa
Paul de România este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci pentru a recâștiga proprietăți pe care le revendica ca moștenitor al familiei regale, începând din 2006. În 1947, familia regală a fost alungată din România de comuniști, iar proprietățile sale au fost confiscate. În decembrie 2020, prințul a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani și patru luni pentru trafic de influență și complicitate, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație din România, în care 18 persoane au fost condamnate, prejudiciul estimat pentru statul român fiind de cel puțin 145 milioane de euro.
Contextul extrădării
Justiția română a emis un prim mandat de arestare după condamnarea sa. Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris a respins o solicitare anterioară în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat din cauza neregularităților în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat. Bucureștiul a formulat o nouă cerere de extrădare bazată pe o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, care a declarat că decizia Curții de Apel din Paris contravine principiului încrederii reciproce între țările europene.
Concluzie
Decizia Curții de Apel de la Paris de a respinge cererea de extrădare a prințului Paul de România subliniază complexitatea relațiilor judiciare și diplomatice dintre România și Franța, având implicații semnificative asupra procesului de justiție și asupra cazurilor de trafic de influență în legătură cu moștenirea regală.
