Proteste masive în Franța
Franța se pregătește pentru una dintre cele mai mari zile de proteste din ultimii ani, pe fondul unei crize politice. Sindicatele fac un apel rar la unitate pentru a presa noul prim-ministru, Sébastien Lecornu, să regândească reducerile bugetare și să acționeze în privința salariilor, pensiilor și serviciilor publice. Aproximativ 800.000 de oameni sunt așteptați să participe la manifestații în întreaga țară, iar poliția estimează că până la 80.000 de agenți vor fi desfășurați.
Impactul protestelor
Până la ora 7:00, mai multe depouri de autobuze din Paris și nordul Franței au fost blocate, iar liceele din estul capitalei și din Amiens au fost, de asemenea, blocate. Transportul feroviar a fost perturbat în întreaga Franță, iar un total de 250 de marșuri au fost planificate la nivel național, sub conducerea sindicatelor.
Contextul politic
Această zi de demonstrații vine într-un context de criză politică, după ce Macron a numit-o pe Lecornu ca al treilea prim-ministru în decurs de un an, după ce predecesorii săi, François Bayrou și Michel Barnier, au fost demisi de parlament din cauza unor neînțelegeri severe legate de buget. Lecornu, care începe cu o popularitate foarte scăzută, a fost anterior ministru al apărării în guvernele anterioare și se confruntă cu dificultăți în a convinge partidele de opoziție că aduce ceva nou, în ciuda promisiunilor de „ruptură profundă” cu politica anterioară.
Provocările lui Lecornu
Lecornu a fost numit după ce Bayrou a pierdut un vot de încredere pe 8 septembrie din cauza planului său nepopular de reducere a bugetului de 44 de miliarde de euro. El a declarat că va abandona propunerea de a anula două zile libere, dar sindicatele sunt îngrijorate că alte măsuri de austeritate, cum ar fi înghețarea majorității cheltuielilor sociale, ar putea fi menținute. Lecornu are la dispoziție câteva săptămâni pentru a redacta o nouă propunere de buget și a forma un alt guvern minoritar, evitând respingerea acestuia de către partidele de opoziție, ceea ce ar putea conduce la un vot de neîncredere și la demiterea sa.
Consultările cu opoziția
De când Macron a convocat alegeri anticipate în iunie 2024, parlamentul francez este divizat între stânga, extrema dreaptă și centru, fără o majoritate absolută, ceea ce a dus la blocaje repetate în privința bugetului. Lecornu a purtat discuții cu partidele de opoziție înainte de a forma un nou guvern. Deși provine din partea dreaptă tradițională, este probabil să mențină cooperarea cu partidul de dreapta tradițional, Les Républicains, precum și moștenirea politicilor economice pro-business ale lui Macron.
Așteptările din partea socialiștilor
Socialiștii s-au întâlnit cu Lecornu și au solicitat „sfârșitul reducerilor bugetare dure”, cerând contribuții echitabile din partea celor mai înstăriți și politici care să ajute cetățenii francezi. Cu toate acestea, liderul socialiștilor, Olivier Faure, a declarat că Lecornu nu a oferit multe detalii despre planurile sale, lăsând deschisă posibilitatea ca socialiștii să se alăture unui vot de neîncredere în cazul în care guvernul nu răspunde cerințelor lor.
Presiuni financiare și ratingul de credit
Franța se confruntă cu presiuni de a reduce un deficit bugetar aproape dublu față de plafonul de 3% impus de UE și cu o datorie publică de 114% din PIB. Recent, agenția de rating Fitch a retrogradat ratingul de credit al Franței, semnalizând îngrijorări cu privire la instabilitatea politică.
Concluzie
Protestele de joi pot avea un impact semnificativ asupra stabilității politice a lui Sébastien Lecornu și asupra viitorului politic al Franței, într-un moment în care guvernul se străduiește să găsească un echilibru între austeritate și nevoile cetățenilor.
