Frecventarea Bisericii în Rândul Românilor
Conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, 85% dintre români se consideră religioși, iar 14% afirmă că nu sunt. Aproximativ 1% dintre respondenți nu au oferit un răspuns. Această religiozitate este mai accentuată în rândul votanților AUR, persoanelor cu studii primare și locuitorilor din mediul rural. În contrast, persoanele cu studii superioare, votanții USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București și mediul urban mare se declară mai frecvent nereligioși.
Frecvența Mersului la Biserică
Între respondenți, 7,6% merg la biserică de mai multe ori pe săptămână, 23% o fac o dată pe săptămână, iar 17,1% cel puțin o dată pe lună. De asemenea, 25,4% merg la biserică doar de marile sărbători, 19,4% merg foarte rar, iar 6,8% nu merg niciodată. Votanții PNL, persoanele cu studii primare și cei între 18 și 29 de ani frecventează biserica de mai multe ori pe săptămână, în timp ce votanții PSD și AUR merg o dată pe săptămână, iar persoanele între 30 și 44 de ani și angajații la stat frecventează biserica cel puțin o dată pe lună.
Tendințe și Comportamente Religioase
Bărbații, locuitorii din București și angajații la stat sunt mai predispuși să meargă la biserică doar de marile sărbători. Votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și mediul urban mare se declară mai frecvent ca nefrequentând biserica. Remus Ștefureac, director general INSCOP Research, subliniază că religiozitatea românilor este în mare parte culturală și identitară, iar religiozitatea practicantă este semnificativă, cu 30,6% din populație afirmând că merge cel puțin o dată pe săptămână la biserică.
Metodologie și Eșantion
Barometrul Informat.ro, realizat de INSCOP Research, a fost efectuat între 20-26 iunie 2025, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu o marjă de eroare de ± 2,9% la un grad de încredere de 95%.
Concluzie
Aceste date confirmă percepția generală asupra religiozității românilor, evidențiind o majoritate semnificativă care se consideră religioasă, dar cu o frecvență variată a participării la activitățile religioase.
