Critica editorialului lui Gabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu a fost subiectul ironiilor după publicarea unui editorial dedicat premierului Ilie Bolojan, care a fost perceput de mulți intelectuali ca fiind excesiv de laudativ. Criticii au făcut paralele cu odele dedicate lui Nicolae Ceaușescu în perioada comunistă și au subliniat că unele dintre aprecierile sale anterioare s-au dovedit a fi eronate în timp.
Reacțiile adversarilor lui Liiceanu
Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a criticat editorialul, menționând că Liiceanu l-a comparat pe Bolojan cu Moise, sugerând că ar fi fost mai potrivit să spună că Moise ar fi fost un „Bolojan român”. Paleologu a exprimat aprecierea față de Bolojan ca persoană integră și competentă, dar a avertizat împotriva laudelor exagerate care îl plasează pe premier în rând cu figuri istorice precum Kogălniceanu și Ion Brătianu.
Paralela cu stilul lui Corneliu Vadim Tudor
Avocatul Toni Neacșu a adus o contribuție similară la criticile aduse lui Liiceanu, comparând modul în care acesta l-a lăudat pe Bolojan cu stilul odelor închinate lui Ceaușescu de către Corneliu Vadim Tudor. Neacșu a menționat că editorialul lui Liiceanu, intitulat „Oare nu poate fi clonat Bolojan?”, depășește limitele laudelor obișnuite, făcându-l pe Vadim Tudor să pară un lăudător modest în comparație cu Liiceanu.
Concluzie
Criticile aduse lui Gabriel Liiceanu în urma editorialului său reflectă o reacție de respingere față de aprecierile exagerate în politica românească, subliniind riscurile idolatrizării liderilor și impactul acesteia asupra percepției publice.
