Grupurile de salvare din Mediterană rup legăturile cu Libia
Peste o duzină de nave de salvare ale ONG-urilor care operează în Mediterană au suspendat comunicațiile cu Garda de Coastă libiană, invocând incidentele crescânde în care solicitanții de azil sunt interceptați violent pe mare și duși în tabere unde sunt supuși torturii, violului și muncii forțate. Cele 13 organizații de căutare și salvare au descris această decizie ca pe un refuz al presiunilor tot mai mari exercitate de UE, și Italia în special, de a împărtăși informații cu Garda de Coastă libiană, care primește antrenament, echipamente și finanțare din partea UE.
Abuzuri și încălcări ale drepturilor omului în Libia
În încercarea de a reduce numărul persoanelor care ajung în Europa, UE a fost acuzată de mult timp că ignoră abuzurile răspândite și încălcările sistematice ale drepturilor omului împotriva persoanelor din Libia. În 2021, o investigație a ONU a constatat că migranții, solicitanții de azil și refugiații din Libia au fost supuși unei „litanii de abuzuri” în centrele de detenție și din partea traficanților, un membru al misiunii notând că constatările erau „sugestive pentru crime împotriva umanității”.
Decizia organizațiilor de salvare
Săptămâna aceasta, organizațiile de salvare au descris Garda de Coastă libiană ca pe un „actor ilegitim pe mare”, subliniind că Libia nu este un loc sigur pentru refugiați. „Nu am recunoscut niciodată acești actori ca autoritate de salvare legitimă – ei fac parte dintr-un regim violent sprijinit de UE”, a declarat Ina Friebe, din cadrul grupului activist german CompassCollective, într-o declarație comună a celor 13 organizații. „Acum suntem din ce în ce mai presați să comunicăm cu exact acești actori. Aceasta trebuie să se oprească,” a adăugat ea.
Impactul deciziei asupra ONG-urilor
Organizațiile au recunoscut că această decizie ar putea duce la amenzi, detenții și confiscarea navelor de salvare. Giulia Messmer, de la Sea-Watch, cu sediul în Berlin, a afirmat: „Nu este doar dreptul nostru, ci și datoria noastră de a trata milițiile înarmate ca atare în comunicațiile noastre operaționale – nu ca actori legitimi în operațiunile de căutare și salvare.” În ultimii 10 ani, organizațiile de salvare din Mediterană au salvat peste 155.000 de persoane de la înec, însă s-au confruntat cu presiuni tot mai mari.
Reacția la presiunea europeană
Campionii drepturilor omului au criticat o intensificare a represiunii împotriva acestor organizații în Italia, unde reguli stricte au blocat navele să părăsească portul pentru un total colectiv de peste 700 de zile. În august, Garda de Coastă libiană a fost acuzată că a deschis focul asupra unei nave aparținând SOS Méditerranée. Un raport publicat luna trecută de Sea-Watch a acuzat Garda de Coastă libiană de 54 de incidente violente din 2016, inclusiv împușcături, ramming-ul navelor și amenințarea și agresarea persoanelor aflate în pericol.
Alianța Justice Fleet
Organizațiile de salvare au anunțat recent lansarea unei noi alianțe, numită Justice Fleet, al cărei site va urmări incidentele implicând Garda de Coastă libiană și va compila informații despre cazurile legale urmărite de ONG-uri. Organizațiile din spatele acestei alianțe – cea mai mare grupare de organizații civile de căutare și salvare până în prezent – au descris-o ca pe un mijloc de a contracara presiunea crescândă pe care o resimt. „De 10 ani, salvarea civilă pe mare a oferit primul ajutor în Mediterană. Pentru asta, am fost blocați, criminalizați, defăimați,” se afirmă pe site-ul Justice Fleet. „De aceea ne unim forțele acum, mai puternici ca niciodată – pentru a apăra drepturile omului și dreptul maritim internațional împreună.”
În concluzie, decizia organizațiilor de salvare de a rupe legăturile cu Libia evidențiază o problemă gravă legată de drepturile omului și implicarea UE în sprijinirea unor regimuri violente, punând în evidență necesitatea unei acțiuni imediate pentru protejarea celor vulnerabili în Mediterană.
