Imagini șocante: un liliac prinde, ucide și devorează o mierlă în zbor
Comportamentul de prădător al liliacului noctul mare
Liliacii sunt adesea percepuți ca fiind creaturi inofensive, dar un studiu recent a scos la iveală o latură mai sălbatică a acestora. Cercetătorii au observat un liliac noctul mare, cea mai mare specie de liliac din Europa, vânând, ucigând și devorând o mierlă în zbor. Această înregistrare șocantă demonstrează abilitățile liliacului ca prădător, acesta urcând la o altitudine de 1,2 km înainte de a se arunca în picaj pentru a-și prinde prada.
Detalii despre vânătoare
În momentul capturării, liliacul a livrat o mușcătură fatală, iar sunetele de mestecat, înregistrate între apelurile de ecou, au arătat că liliacul a consumat pasărea continuu timp de 23 de minute fără a pierde altitudinea. Dr. Laura Stidsholt, coautoare a cercetării, a explicat: „Este fascinant că liliacii nu doar că le prind, ci și le ucid și le mănâncă în timpul zborului.”
Contextul migrației păsărilor și interacțiunea cu liliecii
În fiecare an, miliarde de păsări migrează noaptea pe distanțe mari la altitudini înalte, iar căile lor de zbor se intersectează cu zonele de vânătoare ale liliacilor. Dr. Carlos Ibáñez, de la Stația Biologică Doñana din Sevilla, a evidențiat importanța păsărilor ca resursă alimentară pentru liliaci, observând pene în fecalele acestora acum 25 de ani. De atunci, cercetătorii au utilizat camere de supraveghere, radar militar și înregistratoare ultrasonice pentru a obține dovezi clare.
Metodologia cercetării
În cadrul studiului recent, liliacii noctuli mari au fost capturați din cutiile de cuibărit din sudul Spaniei și echipați cu „rucsaci” mici ce conțineau instrumente pentru a înregistra accelerația, altitudinea și sunete, inclusiv apelurile de ecou. Datele au arătat două cazuri în care liliacii au atacat păsări migratoare, unul dintre acestea fiind un succes.
Tactica de vânătoare a liliacului
Se pare că liliacul a zburat în modul stealth, avantajându-se de faptul că pasărea nu putea să-l vadă sau să audă sunetele de ecou. Pe măsură ce se apropia, pasărea a intrat într-o spirală descendentă, iar liliacul a urmărit-o într-o cursă care a acoperit mai mult de 1 km, înregistrând 21 de apeluri de disperare din partea mierlei. În final, un ultim țipăt a fost auzit, urmat de 23 de minute de sunete de mestecat din partea liliacului în timpul zborului la altitudine joasă.
Implicarea cercetătorilor în studiu
Dr. Stidsholt a menționat că, dintr-o perspectivă umană, această observație nu a fost plăcută, dar a subliniat că liliacul noctul mare este o specie foarte rară, care se confruntă cu dificultăți în sudul Europei din cauza secetei și incendiilor de vegetație, astfel încât se dorește ca această specie să beneficieze de o masă consistentă.
Descoperiri anterioare despre dieta liliecilor
Ani de observații anterioare au dus la colectarea și păstrarea în congelator a aripilor de păsări cântătoare găsite sub zonele de vânătoare ale liliecilor. Analiza prin raze X și analiza ADN-ului a 11 aripi sugerează că liliacii mușcă și aruncă aripile pentru a reduce greutatea și rezistența aerodinamică. Cercetătorii cred că liliacii își întind membrana dintre picioarele din spate înainte, asemenea unui săculeț, permițându-le să consume restul păsării în timpul zborului.
Concluzie
Aceste descoperiri subliniază complexitatea relațiilor interspecii din natură și cum liliacii noctuli mari, deși rari, joacă un rol important în ecosistem, chiar și prin comportamentele lor de vânătoare neobișnuite.
