Impactul PNRR asupra economiei României
Conform unui studiu realizat de Banca Națională a României, creșterea economică a României din ultimii ani ar fi fost semnificativ mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Între 2022 și 2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB. Cu toate acestea, întârzierile în implementarea reformelor și o absorbție scăzută amenință beneficiile acestor fonduri. Până în toamna lui 2025, doar 27% dintre jaloanele stabilite au fost îndeplinite, iar sub 40% din fonduri au fost atrase, riscându-se astfel pierderea unei părți importante din bani înainte de finalizarea programului, prevăzută pentru 30 august 2026.
Contribuția PNRR la PIB
Studiul a construit un scenariu contrafactual pentru a estima evoluția economiei românești în absența PNRR, având ca rezultat o contribuție cumulată a acestuia la creșterea PIB de peste 1 punct procentual pentru perioada 2022-2024. De asemenea, un model panel aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est arată că o majorare cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase într-un an este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an, cu efecte pe termen mediu care ajung la 1,2-1,3 puncte procentuale.
Calitatea instituțiilor și absorbția fondurilor
Impactul fondurilor europene depinde în mare măsură de calitatea instituțiilor. În economiile cu o administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra creșterii economice este limitat. Fără un cadru instituțional solid, fondurile europene cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce, în condiții de control ridicat al corupției, acest efect ajunge la 0,64 puncte procentuale.
Provocările absorbției fondurilor PNRR
România se confruntă cu un ritm de absorbție a fondurilor PNRR printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, cu mai puțin de 40% din fonduri primite la începutul lunii noiembrie 2025. La nivel european, rata medie de absorbție era de 56,4%. Diferențele semnificative între sumele primite și cele efectiv cheltuite ilustrează o capacitate administrativă limitată, proceduri legislative lungi și o inflație ridicată. Aceste întârzieri au dus la revizuirea PNRR de două ori, cu alocarea totală redusă de la 8,1% din PIB la 6,1% din PIB.
Perspectivele economice post-2026
Termenul-limită pentru finalizarea PNRR este 30 august 2026, iar studiul sugerează că, în cazul în care România reușește să absoarbă integral fondurile rămase, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, neatragerea acestora ar putea conduce la suspendarea proiectelor sau la necesitatea finanțării lor din bugetul național, afectând astfel deficitul.
Riscuri și soluții pentru viitor
România a beneficiat de aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene clasice între 2007 și septembrie 2025, cu intrări nete de 65 de miliarde de euro. Totuși, finalizarea PNRR ar putea genera un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice. Acest lucru ar putea afecta creșterea economică și balanța de plăți. Studiul sugerează că acest șoc ar putea fi parțial atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și prin Programul european SAFE, destinat securității, care oferă împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB, dar care ar putea pune presiune pe deficitul bugetar.
În concluzie, impactul PNRR asupra economiei României este semnificativ, dar riscurile legate de absorbția fondurilor și calitatea instituțiilor rămân provocări esențiale pentru viitorul economic al țării.
