Impactul poluării asupra vitezei de procesare a gândirii
Cercetarea recentă, publicată în jurnalul medical The Lancet Healthy Longevity, a fost coordonată de Jorge Arias de la Torre de la Universitatea din León, Spania, și profesor la King’s College London. Studiul a analizat adulți cu vârste între 45 și 64 de ani, născuți după 1946, urmărind expunerea lor la poluanți și efectele asupra creierului în etapele ulterioare ale vieții.
Metodologia cercetării
Participanții au fost evaluați pentru nivelul de dioxid de azot, oxizi de azot și particule în suspensie. Ulterior, între 69 și 71 de ani, cercetătorii au analizat funcția cognitivă și structura cerebrală a acestora prin teste de memorie, teste ale vitezei de procesare a informațiilor și investigații prin rezonanță magnetică.
Rezultatele studiului
Analiza a arătat că persoanele expuse la niveluri ridicate de dioxid de azot și particule în suspensie prezentau:
- procesare mentală mai lentă
- deteriorarea funcției cognitive la vârste înaintate
Studiul a evidențiat și modificări structurale ale creierului, observând că:
- expunerea la oxizi de azot a fost asociată cu reducerea volumului hipocampului, zona responsabilă de memorie și învățare
- expunerea la dioxid de azot și particule a condus la creșterea ventriculilor cerebrali, un indicator al atrofiei cerebrale
Implicarea politicilor de mediu
Aceste descoperiri sugerează că poluarea aerului are un impact semnificativ nu doar asupra sănătății fizice, ci și asupra funcției cognitive, cu efecte pe termen lung. Autorii studiului subliniază necesitatea adoptării unor politici eficiente de reducere a emisiilor poluante, având în vedere că reducerea expunerii la particule nocive poate proteja creierul și poate preveni declinul cognitiv pe termen lung.
Concluzie
Studiul subliniază importanța abordării poluării aerului ca o problemă de sănătate publică crucială, având implicații considerabile asupra sănătății cognitive a populației pe termen lung.
