Impactul valurilor de căldură asupra economiilor din UE
Perioadele cu temperaturi neobișnuit de ridicate devin tot mai frecvente și mai îndelungate, ceea ce va duce la pierderi semnificative din PIB și la scăderea productivității muncii în următoarele decenii. Țări precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România sunt prognozate să înregistreze cele mai mari pierderi economice, conform datelor recente.
Creșterea temperaturilor și efectele economice
Anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat în istoria Europei și la nivel global, temperaturile depășind recordurile anterioare. Europa se află în fața celei mai rapide încălziri de pe Pământ, cu temperaturi crescând de două ori mai mult decât rata medie globală din anii ’80. Studiile arată că frecvența tot mai mare a valurilor de căldură are un impact semnificativ asupra economiilor europene, generând pierderi de PIB și de productivitate a muncii.
Pierderile economice prognozate
Un studiu publicat în Nature Communications analizează impactul valurilor de căldură în patru ani extrem de călduroși – 2003, 2010, 2015 și 2018. Daunele economice cauzate de aceste valuri de căldură au variat între 0,3% și 0,5% din PIB-ul Europei, ceea ce reprezintă de 1,5 până la 2,5 ori pierderile medii din perioada 1981-2010, când acestea erau de aproximativ 0,2% din PIB. Se estimează că pierderile economice medii vor crește semnificativ, ajungând la 0,77% în 2035-2045, 0,96% în 2045-2055 și depășind 1,14% până în anii ’60 ai secolului XXI.
România și alte țări mediteraneene se așteaptă la pierderi de peste 2,5% din PIB până în 2055-2064. Grecia, Italia și Franța vor înregistra, de asemenea, pierderi considerabile.
Impactul asupra productivității muncii
Un raport OCDE din 2024 analizează impactul temperaturilor ridicate asupra productivității muncii în 23 de țări, inclusiv 21 din Europa. Acesta arată că zilele caniculare reduc semnificativ productivitatea, iar zece zile suplimentare cu temperaturi peste 35°C pot duce la o scădere de 0,3% a productivității anuale a muncii. Când temperatura depășește 40°C, reducerea productivității poate ajunge la 1,5% sau chiar 1,9% în condiții extreme.
Țările cele mai afectate
Spania a înregistrat cea mai mare scădere a productivității muncii din cauza stresului termic, urmată de Franța și Ungaria. Alte țări, cum ar fi Slovacia, Bulgaria, Slovenia, Italia, Polonia și România, au înregistrat pierderi de 0,1% sau mai mult. În viitor, se estimează că productivitatea muncii va scădea cu 0,8% în Spania și cu aproximativ 0,5% în Italia și Bulgaria sub impactul temperaturilor crescute.
Răspunsul țărilor europene
Unele țări europene au început deja să implementeze măsuri de adaptare, cum ar fi reglementarea muncii în aer liber și sisteme de avertizare timpurie pentru căldură extremă. Este nevoie urgentă de a intensifica eforturile de atenuare a schimbărilor climatice pentru a limita intensitatea și frecvența valurilor de căldură.
Recomandări de politici
Experții subliniază importanța adoptării unor măsuri de adaptare, precum îmbunătățirea ventilației la locul de muncă și ajustarea programului de lucru. De asemenea, este esențială planificarea urbană care să reducă efectul insulelor termice.
Concluzie
Valurile de căldură reprezintă o provocare majoră pentru economiile din UE, inclusiv România, având un impact semnificativ asupra PIB-ului și productivității muncii, cu prognoze alarmante pentru viitor.
