Impozitarea progresivă: România nu este pregătită
Discuția despre impozitarea progresivă a fost relansată de recentul context economic din România, cu declarațiile ministrului Muncii, Florin Manole, și ale vicepremierului Tanczos Barna la Digi24, în urma presiunilor bugetare și a nemulțumirilor legate de creșterea taxelor indirecte, în special a TVA.
Argumentele pentru impozitarea progresivă
Florin Manole a afirmat că impozitarea progresivă ar putea constitui o alternativă adecvată la majorarea TVA, având potențialul de a face sistemul fiscal mai echitabil. El a explicat că această măsură ar permite o taxare mai mică pentru salariile mici și pentru clasa medie, în timp ce veniturile mari ar fi supuse unei impozitări mai ridicate. Manole a subliniat necesitatea aplicării impozitării pe venitul globalizat, adică luând în considerare toate sursele de venit ale unei persoane, nu doar salariul.
Opinia specialiștilor
Specialiști consultați de Digi24.ro au avertizat că România nu dispune în prezent de o structură economică și capacitate administrativă adecvată pentru implementarea eficientă a impozitării progresive. Aceștia subliniază că majoritatea contribuabililor ar putea să se încadreze în primul prag de impozitare, ceea ce ar reduce semnificativ impactul sistemului progresiv, făcându-l similar cu cota unică actuală.
Consensul politic și opinia vicepremierului
Tanczos Barna a declarat că în interiorul coaliției de guvernare există opinii atât pro, cât și contra impozitării progresive, dar nu există un consens politic suficient pentru o schimbare a sistemului de impozitare în prezent. El a recunoscut că, în viitor, o astfel de măsură ar putea deveni acceptabilă, dar a subliniat că România nu este comparabilă cu statele din Europa Occidentală sau Scandinavia, unde impozitarea progresivă funcționează într-un cadru administrativ și economic solid.
Contextul actual al impozitării
În România, impozitul pe venit este acum uniformizat la o cotă de 16%, ceea ce a dus la percepția că impozitarea progresivă ar putea fi mai echitabilă. Istoricul impozitării arată că, înainte de 2005, România a funcționat cu un sistem de impozitare progresivă, dar încasările din impozitul pe venit au fost mai mici în acea perioadă comparativ cu regimul actual al cotei unice.
Provocările impozitării progresive
Kristine Bago, auditor financiar, a subliniat că impozitarea progresivă este recomandată țărilor dezvoltate cu o structură variată a veniturilor. În România, majoritatea veniturilor sunt obținute din salarii mici și medii, ceea ce ar limita efectele pozitive anticipate ale impozitării progresive. De asemenea, costurile pentru implementarea unui sistem complex de impozitare ar putea fi foarte mari, iar beneficiile bugetare ar putea fi reduse.
Riscurile asociate cu impozitarea progresivă
Adrian Negrescu, analist financiar, a avertizat că aplicarea impozitării progresive ar putea duce la o presiune fiscală mai mare asupra salariaților și la migrarea veniturilor către economia informală. El a evidențiat că ANAF nu are în prezent capacitatea de a evalua veniturile totale ale contribuabililor în mod eficient, ceea ce pune sub semnul întrebării fezabilitatea sistemului propus.
Impactul asupra veniturilor bugetare
Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a subliniat că, în perioada de impozitare progresivă anterioară, impozitul pe venit reprezenta o pondere semnificativ mai mică din PIB comparativ cu perioada de cotă unică. El a menționat că sistemul actual permite o mai bună colectare a impozitelor, ceea ce favorizează stabilitatea bugetului de stat.
În concluzie, deși impozitarea progresivă este discutată ca o soluție pentru echilibrarea sistemului fiscal, expertiza specialiștilor indică faptul că România nu este pregătită să implementeze un astfel de sistem în prezent, având în vedere structura economică și capacitatea administrativă actuale. Aceste provocări ar putea limita eficiența și beneficiile așteptate ale unei astfel de măsuri.
