Îngrijorări la frontiera estică: țările europene se pregătesc pentru un posibil atac rus
Pe flancul estic al NATO, planurile de acordare a îngrijirilor medicale în cazul unui război nu mai sunt scenarii ipotetice. De la stocarea de truse de prim ajutor pentru incidente cu victime în masă, până la echiparea medicilor cu veste antiglonț, toate țările NATO de la frontiera de est își revizuiesc protocoalele de gestionare a crizelor medicale. Acestea organizează exerciții și simulări militare, investesc în echipamente de protecție și își mută sălile de operație în subteran, având în vedere riscul ca personalul medical să părăsească țara în caz de conflict.
Un exemplu relevant este exercițiul militar „Lupul de fier”, desfășurat în Jonava, Lituania, unde autoritățile au simulat un atac al Rusiei. Martyna Veronika Noreikaite, paramedic participant, a declarat că a fost înspăimântător să lucreze, având îngrijorări cu privire la resurse și pregătire în cazul unui atac real. Directorul general adjunct al consiliului medical din Estonia, Ragnar Vaiknemets, a afirmat că nu mai este o întrebare dacă Rusia va ataca, ci când.
Țările de pe frontul estic al Europei, care au suferit ocupația rusă, sunt conștiente de rapiditatea cu care trupele Moscovei pot ajunge pe teritoriul lor. Daniel Naumovas, ministrul adjunct al sănătății din Lituania, a subliniat că pregătirea pentru război este o urgență, mai ales în contextul vulnerabilităților istorice și geografice. Țările baltice, inclusiv Lituania, au devenit priorități pentru un eventual atac rus, având în vedere Coridorul Suwalki, considerat o țintă strategică.
În spitale, infrastructura este adaptată pentru a face față unei posibile întreruperi a serviciilor esențiale. La spitalul Santaros Klinikos din Vilnius, se dezvoltă adăposturi și heliporturi, iar generatoare electrice sunt montate în toate spitalele, având în vedere bombardamentele asupra infrastructurii civile demonstrată de Rusia în Ucraina. În Estonia, echipajele ambulanțelor vor fi dotate cu telefoane prin satelit și vor fi create rețele de internet independente, pentru a asigura comunicarea în situații de criză.
În ceea ce privește resursele umane, un sondaj din Lituania a arătat că un sfert din angajații din sistemul de sănătate ar părăsi țara în caz de război, iar mai puțin de 40% au declarat că vor rămâne. Situația este similară în Estonia, unde aproximativ 50-60% din populație nu este sigură dacă va rămâne în țară în cazul unui conflict. Medicii din țările baltice, care au fost martori la rănile devastatoare din Ucraina, se confruntă cu o realitate înfricoșătoare și cu o pregătire insuficientă pentru tipurile de răni întâlnite în războaie moderne.
Țările baltice intenționează să organizeze zeci de exerciții militare și de apărare civilă pentru a pregăti personalul medical pentru condițiile de război. Jos Joosten, de la Serviciul European de Acțiune Externă, a cerut instituțiilor UE să creeze fonduri speciale pentru gestionarea victimelor militare și civile, menționând că numărul victimelor într-un conflict deschis va fi mult mai mare decât în Ucraina.
În concluzie, în fața incertitudinii și tensiunilor crescânde, țările din estul NATO se pregătesc serios pentru un posibil atac rus, adaptându-și infrastructura medicală și resursele umane pentru a face față unei situații de criză fără precedent.
