Acuzațiile Iranului la adresa Europei
Iranul acuză Europa că își abandonează rolul de mediator între Statele Unite și Iran, cedând în fața veto-ului lui Donald Trump, conform unui purtător de cuvânt al ministerului de externe iranian, Esmail Baghaei, într-un interviu acordat publicației Guardian. Baghaei a declarat că, în termen de 30 de zile, sancțiunile impuse la nivel internațional vor fi reimpuse la cererea Europei, ceea ce va oferi Statelor Unite veto-ul asupra a ceea ce se va întâmpla ulterior, inclusiv continuarea sancțiunilor.
Rolul diminuat al Europei
Baghaei a afirmat că europenii acționează conform dictatelor lui Trump și că rolul lor va fi diminuat. El a subliniat că liderii europeni care au încercat să medieze între Iran și SUA, precum Javier Solana, Cathy Ashton, Federica Mogherini și Josep Borrell, au fost înlocuiți de o abordare care îi transformă pe europeni în proxi ai SUA și ai Israelului. Aceasta ar fi o poziție iresponsabilă, conform lui Baghaei.
Atacurile Israelului și reacția Iranului
Baghaei a menționat că cancelarul german, Friedrich Merz, a afirmat că Israelul face „munca murdară” prin atacarea site-urilor nucleare iraniene. El a sugerat că toate țările europene au condus aceste acțiuni și, probabil, au oferit informații regimului israelian. Baghaei a subliniat că guvernul iranian nu poate bloca retragerea din Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (NPT) dacă parlamentul iranian va vota în favoarea unei astfel de măsuri ca răspuns la reimpunerea sancțiunilor de către Europa.
Posibilitatea retragerii din NPT
Numărul parlamentarilor care susțin un proiect de lege pentru retragerea din NPT va fi anunțat marți, iar se așteaptă ca măsura să treacă rapid cu un sprijin covârșitor. Retragerea din NPT ar însemna că ONU își pierde toate drepturile de a supraveghea programul nuclear al Iranului, ceea ce ar ridica îngrijorările SUA cu privire la posibila dezvoltare a unei bombe nucleare de către Iran.
Condițiile impuse de Europa
Statele europene semnatare ale acordului nuclear – Franța, Germania și Regatul Unit – au notificat ONU că intenționează să reimpună sancțiuni la sfârșitul lunii septembrie, cu condiția ca Iranul să îndeplinească trei cerințe: returnarea inspectorilor ONU la site-urile nucleare atacate, furnizarea detaliilor despre stocul de uraniu îmbogățit și acceptarea unor discuții cu SUA pe tema programului nuclear. Baghaei a descris condițiile europene ca fiind o dovadă a lipsei de seriozitate și bună credință din partea acestora.
Starea de spirit a opiniei publice din Iran
Baghaei a recunoscut că Iranul are o marjă limitată de manevră diplomatică la ONU în luna următoare, având în vedere starea de indignare a opiniei publice după atacurile asupra facilităților iraniene. El a subliniat că guvernul trebuie să fie responsabil față de poporul său și că trebuie să se ia în considerare acțiunile ilegale comise de Israel și SUA.
Posibilitățile de compromis
În ciuda tensiunilor, oficialii iranieni susțin că scopul rămâne atingerea unui compromis care să permită întoarcerea inspectorilor. De asemenea, Iranul este dispus să reducă nivelul purității uraniului îmbogățit la 3,67%, cu condiția să se ajungă la un acord care să îi respecte dreptul de a îmbogăți uraniu pe plan intern. Baghaei a întrebat de ce SUA sunt atât de determinate să elimine acest drept, având în vedere afirmațiile lui Trump că capacitatea Iranului de a efectua îmbogățiri a fost deja distrusă.
Concluzie
Acuzațiile Iranului la adresa Europei și evoluțiile legate de acordul nuclear subliniază tensiunile crescânde și complexitatea situației geopolitice din regiune, precum și impactul asupra relațiilor internaționale și securității globale.
