Iranul afirmă că dialogul cu SUA devine posibil doar în absența agresiunii israeliene
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat că țara sa este pregătită pentru o diplomatie extinsă cu SUA doar dacă războiul Israelului împotriva Iranului va fi oprit „iar agresorul va fi tras la răspundere pentru crimele comise”. După câteva ore de discuții cu miniștri de externe europeni la Geneva, nu au existat semne de progres diplomatic sau de reluare a negocierilor cu SUA.
Araghchi a adăugat: „Iranul este pregătit să reconsidere diplomatia încă o dată, odată ce agresiunea este oprită și agresorul este tras la răspundere pentru crimele comise. Susținem continuarea discuțiilor cu [Marea Britanie, Franța, Germania și UE] și ne exprimăm disponibilitatea de a ne întâlni din nou în viitorul apropiat.”
La sfârșitul zilei de vineri, Donald Trump a spus că este puțin probabil să îi ceară lui Israel să reducă campania sa pentru a permite continuarea negocierilor. „Cred că este foarte greu să facem această cerere chiar acum. Dacă cineva câștigă, este un pic mai greu de făcut decât dacă cineva pierde, dar suntem pregătiți, dispuși și capabili, și am discutat cu Iranul, iar vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat Trump.
Araghchi a afirmat că este dispus să continue discuțiile cu omologii săi europeni, deoarece aceștia nu au susținut direct atacurile Israelului. Totuși, el a exprimat „îngrijorări serioase” cu privire la eșecul celor trei țări de a condamna actul de agresiune al Israelului și a subliniat că Iranul va continua să își exercite dreptul la „apărare legitimă”. De asemenea, a menționat că capacitățile Iranului, inclusiv cele de rachete, sunt non-negociabile și nu pot face parte din discuții, fiind o refuzare a președintelui francez, Emmanuel Macron, care a spus anterior că acestea ar trebui incluse în negocieri.
Cu diplomați și comandanți militari israelieni avertizând despre un „război prelungit”, calea spre discuții directe între SUA și Iran rămâne blocată, lăsând țările europene ca intermediari. După discuțiile de vineri între Araghchi și omologii săi britanici, francezi și germani, secretarul de externe britanic, David Lammy, a declarat: „Acesta este un moment periculos, și este extrem de important să nu vedem o escaladare regională a acestui conflict.”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a afirmat că „nu poate exista o soluție definitivă prin mijloace militare pentru problema nucleară iraniană. Operațiunile militare pot întârzierea, dar nu pot elimina problema.”
Discuțiile au loc pe fondul amenințării lui Trump că SUA ar putea lansa un atac militar propriu asupra Iranului în termen de două săptămâni – un pas care ar transforma războiul deja sângeros într-o conflagrație regională pe scară largă.
Diplomații europeni au declarat că au venit la discuții pentru a transmite un mesaj ferm din partea secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, și a trimisului special, Steve Witkoff: că amenințarea unei acțiuni militare din partea SUA este reală, dar că un „drum diplomatic rămâne deschis”. Totuși, fără discuții directe între SUA și Iran, este greu de văzut cum poate fi ajuns la un acord pentru a limita programul nuclear al Iranului într-un mod care să satisfacă cerința principală a SUA, că Iranul nu trebuie să aibă niciodată o bombă nucleară.
Trump a sugerat că eforturile europene nu vor fi suficiente pentru a aduce vreo rezolvare. El a spus: „Iranul nu vrea să vorbească cu Europa. Ei vor să vorbească cu noi. Europa nu va putea ajuta în acest sens.”
Miniștrii europeni au declarat că și-au exprimat preocupările de lungă durată cu privire la expansiunea programului nuclear al Iranului, „care nu are nicio justificare civilă credibilă și este în violare aproape tuturor prevederilor acordului nuclear convenit în 2015”. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a afirmat: „Astăzi, escaladarea regională nu beneficiază pe nimeni. Trebuie să menținem discuțiile deschise.”
La începutul zilei de vineri, Macron a spus că oferta europeană de a pune capăt războiului Israelului va include o mișcare iraniană de a ajunge la zero în îmbogățirea uraniului, restricții asupra programului său de rachete balistice și încetarea finanțării grupurilor teroriste. Propunerile au fost surprinzător de ample, acoperind o gamă de probleme complexe dincolo de programul nuclear contestat al Iranului și păreau să complice orice soluție, cu excepția cazului în care un acord interimar poate fi convenit.
O propunere recent discutată este ca Iranul să suspende îmbogățirea uraniului pe durata președinției lui Donald Trump. Conceptul ca îmbogățirea uraniului să fie supravegheată de un consorțiu de țări din Orientul Mijlociu – inclusiv Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – rămâne pe masă. Macron, deja acuzat de Trump de căutare de publicitate în această săptămână, a stabilit o agendă descurajantă. „Este absolut esențial să prioritizăm un întoarcere la negocieri substanțiale, inclusiv negocieri nucleare pentru a avansa spre zero [îmbogățire de uraniu], negocieri balistice pentru a limita activitățile și capacitățile Iranului, precum și finanțarea tuturor grupurilor teroriste și destabilizarea regiunii pe care Iranul le-a realizat de câțiva ani”, a spus el.
În cele cinci runde anterioare de discuții, SUA au insistat că Iranul să își încheie întregul program național de îmbogățire a uraniului, dar au spus că vor permite Iranului să păstreze un program nuclear civil, inclusiv prin importul de uraniu îmbogățit dintr-un consorțiu internațional. Iranul susține că, în calitate de semnatar al tratatului de neproliferare nucleară, are un drept legal absolut de a îmbogăți uraniu, o poziție pe care nici puterile europene, nici cele americane nu au susținut-o. În trecut, negociatorii europeni s-au dovedit mai abili decât partenerii lor din SUA în găsirea de compromisuri, inclusiv suspendarea temporară a îmbogățirii interne, un principiu pe care Teheranul l-a acceptat cu reluctanță între 2003 și 2004.
