Jucării din anii ’90 care promovau propaganda
Mulți dintre noi nu asociem jucăriile din copilărie cu politica. Acestea erau doar răspândite prin living, stocate pe rafturi sau ocupând masa de dining. Totuși, conform psihologilor pentru copii, joaca nu este frivolă. Aceasta influențează dezvoltarea creierului, învățarea socială și ajută copiii să înțeleagă mediul înconjurător. Ca urmare, jucăriile sunt un vehicul puternic pentru influențarea credințelor, valorilor și comportamentelor cuiva — adesea înainte ca aceștia să poată merge. Unele erau inofensive, altele au fost destul de insidioase, iar noi nu aveam idee. Fie că promovau capitalismul târziu, înrolarea militară, ideologia tradițională a soției sau industria combustibililor fosili, aceste jucării nostalgice din copilărie sunt, de fapt, propagandă.
1. Monopoly – Propaganda în joc
Ironia face ca conceptul jocului Monopoly să fi fost inventat pentru a critica capitalismul, nu pentru a-l celebra. Designerul de jocuri Elizabeth Magie a brevetat The Landlord’s Game în 1904, versiune ce ilustra cum practicile de acaparare a terenurilor distrugeau comunitățile. În 1909, Magie a propus jocul companiei Parker Brothers, care l-a respins din cauza complexității sale. În anii ’30, Charles Darrow a furat ideea, a schimbat mesajul și a rebranduit-o ca Monopoly, lansată în timpul Marii Crize, glorificând capitalismul. Monopoly și variantele sale (inclusiv Monopoly Junior) au vândut peste 275 de milioane de exemplare în întreaga lume, învățând copiii că banii sunt scopul suprem și că bogăția justifică cruzimea.
2. Soldați de plastic – Normalizarea militarismului
Jucăriile soldaților de plastic au fost create pentru a glorifica militarismul în rândul copiilor americani. Compania americană Bergen Toy & Novelty a început să producă astfel de jucării în 1938, vândute inițial în seturi de câte șapte, pozate în diverse poziții de luptă. După intrarea Americii în Al Doilea Război Mondial, soldații de plastic au fost actualizați și vânduți în culoarea verde iconică, corespunzând uniformelor armatei americane. Aceste jucării au normalizat lupta militară în rândul copiilor, făcându-i mai predispuși să participe la război.
3. Cuptorul Easy-Bake – Propaganda domestică
Cuptorul Easy-Bake, lansat în 1963, a mascat munca domestică sub formă de joacă, învățând fetele că gătitul este o activitate plăcută și inevitabilă. Aceasta a apărut într-un context în care imaginea soției ideale era promovată intensiv, înlocuind figura Rosie the Riveter. De la lansare, Easy-Bake a vândut peste 23 de milioane de unități și 130 de milioane de amestecuri de prăjituri.
4. Barbie – Idealuri de frumusețe și consum
Barbie, lansată în 1959, a fost prima păpușă adultă de masă din istoria americană, învățând fetele cum ar trebui să arate, să se îmbrace și să consume. Deși Barbie a avut diverse meserii, ea a promovat și norme de gen prin reprezentarea unor proporții corporale nerealiste. Brandul a evoluat lent, abia în 1980 fiind introdusă prima Barbie de culoare, iar în 2016 prima Barbie inclusivă.
5. G.I. Joe – Normalizarea militară prin acțiune
G.I. Joe, lansat în 1964, a fost creat pentru a familiariza băieții cu ramurile armatei. Aceste figurine de acțiune au influențat generații întregi să devină membri ai serviciilor militare. Creatorul serialului animat a recunoscut că are sentimente complexe privind reprezentarea războiului și moștenirea sa.
6. Nerf Blasters – Jucării cu temă militară
Nerf a fost creat în 1969, promovându-se ca un joc de interior sigur. Jucăriile cu temă de armă au fost introduse în 1992, dar au fost numite „blastere cu săgeți din spumă”. Deși aceste jucării sunt considerate inofensive, cercetările au arătat că expunerea la jucării de acest tip poate crește gândurile agresive și comportamentele ostile.
7. Camioanele Hess – Propaganda brandului și combustibililor fosili
Camioanele Hess au fost create în 1964 pentru a încuraja loialitatea clienților față de marca de benzină. Aceste jucării au fost vândute sub formă de vehicule de colecție, promovând ideea că combustibilii fosili sunt parte integrantă a tradiției americane.
În concluzie, jucăriile din anii ’90 nu au fost doar simple obiecte de distracție, ci au servit ca instrumente de propagandă, modelând valorile și comportamentele generațiilor întregi de copii.
