Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale
Judecătoarea Iuliana Scântei, membră a Curții Constituționale a României (CCR), a explicat motivele care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, decizie luată vineri, 6 decembrie, cu doar două zile înainte de al doilea tur de scrutin, programat pe 8 decembrie.
Contextul alegerilor
Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 24 noiembrie 2024, fiind câștigat de independentul Călin Georgescu, urmat de candidata USR, Elena Lasconi. La momentul anulării, românii din Diaspora votau deja pentru turul doi.
Responsabilitatea CCR
Iuliana Scântei a subliniat că CCR are competența unică de a verifica legalitatea și de a confirma rezultatul alegerilor prezidențiale, conform Constituției. Ea a explicat că restul alegerilor sunt încredințate instanțelor judecătorești de drept comun.
Fraude și nereguli constatate
Judecătoarea a detaliat că, deși în ziua votului nu au fost constatate fraude semnificative, documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), publicate pe 4 decembrie, au evidențiat nereguli în procesul electoral, în special în campania electorală. Scântei a subliniat că corectitudinea alegerilor trebuie evaluată pe o perioadă mai lungă, nu doar în ziua votului.
Veridicitatea concluziilor CSAT
Judecătoarea a menționat că CCR a considerat concluziile CSAT drept veridice și autentice, iar acest lucru a fost esențial pentru decizia de anulare a alegerilor. Ea a afirmat că CCR nu are competența de a verifica modul în care alte autorități își îndeplinesc atribuțiile legale, ci doar de a evalua impactul asupra ordinii constituționale.
Caracterul alegerilor
Conform legii, alegerile trebuie să fie libere, periodice și corecte. Scântei a confirmat că alegerile au fost libere și periodice, dar a subliniat că aspectul „corect” s-a referit la legalitatea exercitării dreptului de vot. Ea a exprimat regretul că CCR nu a reușit să comunice mai bine motivele acestei decizii către public.
Implicarea instituțiilor de securitate
După izbucnirea războiului din Ucraina, Legea pentru securitate națională a fost modificată pentru a include noi riscuri, precum războiul hibrid și dezinformarea. Scântei a explicat că identificarea probelor revine instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale, iar CCR a acționat pe baza concluziilor acestor instituții.
Concluzie
Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR ridică întrebări importante privind integritatea procesului electoral și responsabilitatea instituțiilor implicate, având potențiale implicații semnificative asupra încrederii publicului în democrația românească.
