Declinul conexiunii între oameni și natură
Conexiunea oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60% din anul 1800 până în prezent, conform unui studiu publicat în revista Earth. Această scădere reflectă dispariția din limbaj a unor cuvinte precum „râu”, „mușchi” sau „floare”. Cercetătorii avertizează că, fără politici și schimbări sociale semnificative, tendința va continua, iar generațiile viitoare vor suferi o „extincție a experienței” în lumea naturală.
Studiul și metodele utilizate
Studiul, realizat de Miles Richardson, profesor de „conectare cu natura” la Universitatea din Derby, analizează pierderea legăturii cu natura în ultimele 220 de ani, bazându-se pe date despre urbanizare, dispariția faunei sălbatice și obiceiurile părinților de a interacționa cu natura. De asemenea, a fost observată o scădere a cuvintelor legate de natură în cărți între 1800 și 2020, cu un declin maxim înregistrat în 1990, de 60,6%.
Implicarea părinților și importanța educației
Modelarea computerizată sugerează că generațiile viitoare vor continua să piardă contactul cu natura, în mare parte din cauza urbanizării și a lipsei de orientare din partea părinților. Alte cercetări subliniază că legătura părinților cu natura este un indicator crucial al apropierei copiilor de mediul natural. Richardson afirmă că, pentru a inversa declinul, este esențial să se colaboreze cu familiile și părinții pentru a implica copiii în natură, promovând transmiterea intergenerațională a acestei conexiuni.
Măsuri necesare pentru îmbunătățirea conexiunii cu natura
Cercetarea a arătat că măsurile menite să crească implicarea publicului în lumea naturală nu sunt suficiente pentru a inversa declinul pe termen lung. Richardson sugerează că orașele ar trebui să devină de zece ori mai verzi pentru a restabili conexiunea cu natura. Este important ca fascinația copiilor pentru natură să fie menținută pe parcursul copilăriei și educației, alături de înverzirea urbană.
Semne de speranță și creșterea conștientizării ecologice
Există semne de speranță pentru o schimbare culturală, deoarece utilizarea cuvintelor legate de natură în cărți a început să crească din nou, declinul scăzând de la 60,6% în perioada 1800–1990 la 52,4% în prezent. Richardson se întreabă dacă această tendință reflectă o conștientizare ecologică reală sau un interes crescut pentru spiritualitate, sugerând că oamenii pot începe să se reconecteze cu natura.
Concluzie
Scăderea legăturii dintre oameni și natură are implicații profunde asupra sănătății mintale și a mediului, subliniind necesitatea unor schimbări transformaționale pentru a restabili aceste conexiuni vitale.
