Acuzații de alarmism în cazul marmorelor din Parthenon
Fosta prim-ministră Liz Truss și un grup de lobby de dreapta extremă au fost acuzate că promovează războaie culturale, după ce au trimis o scrisoare în care afirmau că vor lua măsuri legale împotriva unor planuri „secrete” de returnare a marmorelor din Parthenon în Grecia. Scrisoarea, văzută de Sky News, a fost adresată lui Keir Starmer, secretarului pentru cultură Lisa Nandy și membrilor consiliului British Museum, fiind organizată de un grup de campanie numit Great British Pac, condus de activista conservatoare Claire Bullivant și fostul co-lider al Reform, Ben Habib.
Contextul politic și acuzațiile
Great British Pac se inspiră din comitetele de acțiune politică din SUA, care folosesc donații pentru a finanța campanii pro sau contra candidaților și politicilor. Luna trecută, grupul de campanie anti-extremism Hope Not Hate a susținut că 13 membri ai echipei Great British Pac au promovat opinii de extremă dreaptă și teorii ale conspirației online, inclusiv unul care a distribuit conținut pro-Hitler și antisemit. Bullivant și Habib nu se numără printre cei 13 identificați de acest grup.
Great British Pac a cerut oprirea oricăror negocieri privind returnarea sculpturilor din Parthenon, cunoscute și sub numele de marmorele Elgin, amenințând cu acțiuni legale. În scrisoare, campionii acestor idei fac referire la ceea ce consideră a fi o „negociere secretă”, invocând o „campanie accelerată” pentru îndepărtarea marmorelor Elgin din British Museum.
Opinile experților
Experții în arheologie și antichități au criticat intervenția. Dan Hicks, profesor de arheologie contemporană la Universitatea Oxford, a declarat că acuzația de campanie secretă pare să vizeze în mod public trustee-ii numiți, în timp ce structura, finanțarea și identitatea Great British Pac rămân opace și îngrijorătoare. Hicks a subliniat că scrisoarea reprezintă un exercițiu disperat de intimidare din partea unor actori politici nedefiniți.
El a adăugat că împrumuturile internaționale au fost o parte normală a expozițiilor muzeale timp de mai bine de un secol. Hicks a întrebat de ce muzeele naționale din Marea Britanie nu pot face returnări permanente ale obiectelor culturale furate, așa cum alte muzee britanice sunt capabile să facă.
Christos Tsirogiannis, care conduce cercetarea privind traficul de antichități ilicite pentru scaunul UNESCO la Universitatea Ionian din Corfu, a declarat că este inacceptabil ca publicul din ambele țări să rămână în întuneric cu privire la conținutul negocierilor. El a adăugat că majoritatea publicului britanic susține returnarea necondiționată și permanentă a tuturor sculpturilor din Parthenon în Grecia.
Istoricul marmorelor din Parthenon
Marmorele din Parthenon sunt sculpturi antice care au decorat cândva templul de pe Acropole din Atena. Acestea au fost îndepărtate între 1801 și 1815 de Lordul Elgin, ambasadorul britanic în Imperiul Otoman, care a susținut că a avut permisiunea de a le lua, deși nu s-au găsit documente de susținere. Sculpturile au fost achiziționate de British Museum în 1816, dar proprietatea lor a fost contestată din anii 1980.
Anul trecut, Giorgos Gerapetritis, ministrul de externe grec, a declarat că un acord este „relativ aproape”, după ce negocierile dintre Atena și British Museum au început în 2021. Este raportat că orice posibil acord ar putea fi susținut de un parteneriat cultural între cele două țări, cu sculpturile returnate în Atena și reunite cu alte piese în prezentare la Muzeul Acropole, în schimbul unor lucrări de artă renumite care ar putea fi expuse la Londra.
Declarații ale British Museum
Un purtător de cuvânt al British Museum a declarat că discuțiile cu Grecia despre un parteneriat privind marmorele din Parthenon sunt în curs de desfășurare și constructive. Aceștia consideră că un astfel de parteneriat pe termen lung ar asigura un echilibru între împărtășirea celor mai importante obiecte cu publicul din întreaga lume și menținerea integrității colecției deosebite de care dispune muzeul.
Concluzie
Controversa legată de marmorele din Parthenon evidențiază tensiunile culturale și politice între Marea Britanie și Grecia, cu implicații semnificative pentru relațiile bilaterale și pentru patrimoniul cultural global.
