Louvre recunoaște parțial responsabilitatea în furtul bijuteriilor
Două persoane au fost arestate sub suspiciunea furtului bijuteriilor regale în valoare de aproximativ 88 milioane de euro (76 milioane de lire sterline) din Louvre, Paris, și au „recunoscut parțial” implicarea lor în acest jaf, a declarat procurorul Laure Beccuau. Cei doi vor fi prezentați în fața judecătorilor cu scopul de a fi acuzați de furt organizat, pedepsit cu 15 ani de închisoare, și de conspirație criminală, care poate duce la o pedeapsă de 10 ani.
Beccuau a menționat că bijuteriile „nu sunt în posesia noastră”, dar a făcut un apel către hoți, afirmând că „mai este timp să le returneze”. O prezență puternică a forțelor de poliție a fost observată în fața muzeului de la momentul jafului.
Metoda de jaf și detalii despre bijuterii
Jaful a avut loc pe 19 octombrie, când o bandă formată din patru bărbați a sosit la cel mai vizitat muzeu din lume, la ora 9:30, într-o camionetă furată care avea un lift cu scară. Doi dintre ei s-au urcat la galeria Apollo de la etajul întâi, purtând veste reflectorizante pentru a semăna cu muncitorii de întreținere. Aceștia au spart o fereastră nesecurizată și au folosit un aparat de tăiat pentru a deschide două vitrine, înainte de a fugi cu ajutoarele celorlalți doi membri ai bandei, care îi așteptau pe motociclete.
Jaful a durat mai puțin de șapte minute, iar cei doi care au pătruns în galerie au petrecut aproximativ 3 minute și 58 de secunde în interior. Banda a reușit să plece cu opt piese de bijuterie, inclusiv un colier cu smaralde și diamante oferit de Napoleon I soției sale, Marie Louise, și un diadem setat cu 212 perle și aproape 2.000 de diamante, care a aparținut împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon III.
Investigații și probleme de securitate la Louvre
Beccuau a subliniat că cei doi suspecți, arestați sâmbătă seara – unul la aeroportul Charles de Gaulle, în timp ce încerca să plece în Algeria – sunt considerați persoane implicate în jaful de la galeria Apollo. ADN-ul acestora a fost găsit pe o vitrină și pe un scuter folosit în timpul escapadei. Se crede că banda ar fi formată din mai mult de patru indivizi, dar nu există indicii că ar fi beneficiat de ajutor din interior.
Unul dintre suspecți, un cetățean algerian în vârstă de 34 de ani, locuiește în Franța din 2010 și are antecedente penale pentru infracțiuni de circulație. Celălalt suspect, în vârstă de 39 de ani, s-a născut în suburbia pariziană Aubervilliers și are condamnări pentru furt. Beccuau a menționat că 100 de investigatori din cadrul BRB – brigada de crimă organizată din Franța și o unitate specializată în bunuri culturale și opere de artă traficată lucrează non-stop pentru a identifica hoții și a recupera bijuteriile.
Investigațiile continuă, iar Beccuau a precizat că mai există „multe dovezi care trebuie examinate”. De asemenea, poliția a recunoscut deficiențe grave în securitatea muzeului. Șeful poliției din Paris, Patrice Faure, a declarat senatorilor că sistemele depășite și întârzierile în implementarea modernizărilor au dus la lipsa unui „salt tehnologic”. Se estimează că un program de îmbunătățire a securității, în valoare de 80 milioane de euro, nu va fi finalizat până la sfârșitul decadelor.
Directorul muzeului, Laurence des Cars, a recunoscut anterior existența unor puncte slabe în securitate, menționând că singura cameră de supraveghere externă instalată în apropierea galeriei Apollo era orientată greșit și nu acoperea fereastra. În această săptămână, muzeul a transferat unele bijuterii prețioase la Banca Franței.
Acest incident evidențiază nu doar problemele de securitate ale unuia dintre cele mai celebre muzee din lume, ci și impactul pe care furtul bijuteriilor regale îl poate avea asupra patrimoniului cultural și asupra încrederii publicului în măsurile de securitate existente.
