Lucrătorii din sănătate din UE resping planurile de deportare
Peste 1.100 de profesioniști din domeniul sănătății din întreaga Europă au solicitat eurodeputaților să respingă măsurile propuse care vizează creșterea deportărilor persoanelor fără documente legale. Aceștia avertizează că aceste măsuri ar putea amenința sănătatea publică, transformând serviciile publice esențiale, inclusiv spitalele, în locuri de aplicare a legii imigrației.
Contextul propunerilor legislative
Proiectele de lege, care urmează să fie votate joi, sunt în lucru încă din martie, când Comisia Europeană a prezentat propunerea de a viza persoanele fără drept legal de ședere în UE. Aceste măsuri ar putea include, în mod potențial, trimiterea acestora către centre offshore în țări non-UE. Propunerile au fost lansate după ce extrema dreaptă a câștigat teren în alegerile din 2024 pentru Parlamentul European și fac parte dintr-un efort mai amplu al UE de a reforma gestionarea migrației.
Scrisoarea deschisă a profesioniștilor din sănătate
Înainte de vot, medici și asistente din Portugalia, Irlanda și Grecia, printre alții, au semnat o scrisoare deschisă în care își exprimă îngrijorarea față de aceste planuri. “Refuzăm să devenim instrumente ale aplicării legii imigrației”, se arată în scrisoare. Publicată în șase limbi și trimisă eurodeputaților înainte de vot, scrisoarea subliniază că măsurile propuse vor avea un impact semnificativ: “În spatele unui limbaj tehnic se află o transformare profundă a societăților noastre și distrugerea țesutului social.”
Riscurile măsurilor propuse
Printre cele mai mari îngrijorări se numără o propunere de a impune tuturor statelor membre să implementeze măsuri de detectare largi și vag definite pentru a identifica persoanele fără documente. “În practică, aceasta riscă să legitimeze profilarea rasială și să transforme școlile, spitalele, adăposturile, locurile de muncă, transportul public și chiar casele private în locuri de aplicare a legii imigrației”, se menționează în scrisoare.
De asemenea, propunerile ar putea obliga lucrătorii din domeniul sănătății să raporteze persoanele fără documente, ceea ce ar reprezenta o amenințare la adresa îndatoririlor etice de protecție a intimității pacienților și de asigurare a accesului sigur la îngrijire. Rezultatul ar fi un “climat de frică” care ar putea descuraja oamenii să acceseze serviciile de sănătate.
Impactul asupra sănătății publice
“Când oamenii se tem să primească îngrijiri, sănătatea tuturor este în pericol”, au adăugat semnatarii. “Aceasta erodează, de asemenea, încrederea în serviciile sociale și amenință sănătatea publică, așa cum se întâmplă deja în țări precum SUA, unde raidurile ICE au loc zilnic.”
În Regatul Unit, unde au fost introduse reguli în 2017 care obligau spitalele din Anglia să perceapă taxe în avans pentru majoritatea formelor de îngrijire medicală acordate migranților fără documente, impactul a fost vizibil. Anna Miller, șefa politicii și advocacy la Doctors of the World UK, a afirmat că “pacienții din clinicile noastre din Regatul Unit se tem să se prezinte la NHS din teama că aceasta ar putea duce la un raid ICE la adresa lor.”
Concluzie
Propunerile Comisiei Europene, descrise ca fiind “proceduri eficiente și moderne” pentru a crește deportările persoanelor care au fost respinse la azil sau care au depășit termenul de ședere, riscă să creeze un climat de frică în rândul celor care necesită îngrijiri medicale, având consecințe grave pentru sănătatea publică în întreaga Uniune Europeană.
