Avertismentul liderului ONU: Trecerea de la „jaf” la „protecție” pentru salvarea oceanelor
Natiunile trebuie să treacă de la „jaf” la „protecție” pentru a salva oceanele lumii de criză, a declarat liderul ONU, António Guterres, la summitul oceanic de luni. Toate țările trebuie să vină cu „angajamente îndrăznețe”, inclusiv un obiectiv privind biodiversitatea de a proteja cel puțin 30% din oceane până în 2030, pentru a aborda poluarea cu plastic, suprapescuitul și pentru o guvernanță mai bună a apelor internaționale.
Guterres a subliniat importanța multilateralismului și a avertizat, într-o aparentă aluzie la Statele Unite, care nu au fost prezente la conferință: „Adâncurile oceanului nu pot deveni vestul sălbatic.” „Trăim într-o eră a tumultului, dar hotărârea pe care o văd aici îmi dă speranță,” a declarat Guterres la summitul de la Nisa. „Speranța că putem schimba cursul. Speranța că putem trece de la jaf la protecție.”
Vorbele sale au fost aplaudate de audiență, care a inclus 60 de lideri mondiali, inclusiv președintele brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, și omologul său argentinian, Javier Milei, precum și lideri ai țărilor insulare mici în dezvoltare, miniștri, politicieni, oameni de știință și activiști din societatea civilă.
Conferința, care își propune să finalizeze tratatul pentru a reglementa apele internaționale, are loc într-un context de competiție crescândă pentru resursele oceanice. În aprilie, Donald Trump a inițiat accelerarea exploatării minerale în adâncuri sub legislația americană, ocolind eforturile internaționale de reglementare a industriei. Acțiunile sale au dat un impuls vocilor care cer o moratoriu, în contextul avertismentelor că aceasta va cauza daune ireparabile ecosistemelor vulnerabile.
Președintele francez Emmanuel Macron a început discursul său cu un apel urgent de a „revitaliza multilateralismul în spatele secretarului general al ONU” pentru a salva oceanele. „În timp ce Pământul arde, oceanul fierbe,” a avertizat Macron, adăugând că colaborarea pentru a „mobiliza toți actorii, liderii de stat și guverne care vorbesc aici, dar și oamenii de știință” este singura soluție pentru a aborda criza.
Macron a declarat că este o „necesitate” ca națiunile să impună o suspendare a exploatării minerale în adâncuri. „Este nebunie să inițiezi acțiuni economice prădătoare care vor perturba fundul mării, vor afecta biodiversitatea, o vor distruge… Moratoriul asupra exploatării fundului mării este o necesitate internațională.” Până acum, 37 de țări au anunțat sprijinul pentru un moratoriu sau o pauză, iar în iulie, Autoritatea Internațională a Fundului Maritim (ISA) se va reuni pentru a discuta un cod global de minerit.
Macron a menționat că tratatul pentru apele internaționale „va fi implementat corespunzător”, așteptând atingerea pragului crucial de 60 de țări ratificatoare. Nu a specificat un termen limită. Apele internaționale se află în afara granițelor naționale, unde regulile fragmentate și slab aplicate au însemnat până acum că vasta zonă era practic lipsită de legi.
Atingerea a 60 de țări care să ratifice acordul, care a durat 20 de ani pentru a fi negociat, este un obiectiv crucial pentru Franța și Macron la summit. „Pe lângă cele 50 de ratificări deja depuse aici în ultimele câteva ore, 15 țări s-au angajat oficial să li se alăture,” a spus Macron. Tratatul, semnat în 2023, va intra în vigoare la 120 de zile după a 60-a ratificare. Tratatul este crucial pentru a îndeplini un obiectiv global convenit privind biodiversitatea de a proteja 30% din oceane până în 2030, cunoscut sub denumirea de „30×30”. De asemenea, este necesară o protecție crescută a apelor naționale.
Președintele francez a fost criticat pentru că a făcut mai puțin decât alții pentru a atinge acest obiectiv, neavând o interdicție asupra pescuitului la fund în „zonele protejate”. Duminică, Franța a anunțat că va „limita” pescuitul la fund și va căuta să protejeze 4% din apele sale metropolitane. Regatul Unit a anunțat duminică că va interzice pescuitul la fund în jumătate din zonele sale marine protejate. Conferința are loc în contextul în care doar 2,7% din ocean este efectiv protejat împotriva activităților distructive, conform Institutului de Conservare a Mării.
