Atacuri nocturne asupra Kievului
În ultimele două luni, Rusia a intensificat atacurile nocturne cu drone și rachete asupra Kievului, punând la încercare sistemul de apărare antiaeriană al capitalei ucrainene și epuizând populația de 3,7 milioane de locuitori. Alte orașe și sate din Ucraina au suferit daune și mai severe, în special cele aflate aproape de linia frontului, unde mii de oameni au fugit spre Kiev, considerat cel mai bine apărat oraș din țară.
Refugiu în metrou
Noaptea, locuitorii se îndreaptă spre stațiile de metrou, adăpostindu-se în subteran pentru a scăpa de atacuri. Daria Slavițka, o tânără mamă de 27 de ani, își ia fiul de doi ani, Emil, și coboară în metrou, unde încearcă să doarmă în siguranță. După ce a experimentat teroarea atacurilor, Slavițka a început să monitorizeze canalele de Telegram pentru a fi la curent cu alertele antiaeriene.
Cresterea numărului de refugii
Numărul persoanelor care caută adăpost în rețeaua de metrou a crescut semnificativ, cu 165.000 de vizite în nopțile din iunie, față de 65.000 în mai. Șeful administrației militare de la Kiev, Timur Tkacenko, a subliniat că atacurile au dus la moartea a 78 de locuitori și la rănirea a peste 400 în prima jumătate a anului.
Impactul psihologic al atacurilor
Psihologii avertizează că atacurile repetate și privarea de somn au un impact grav asupra sănătății mentale a populației. Katerina Holțberh, specialistă în psihologie, a explicat că lipsa somnului poate provoca stres extrem și declin cognitiv. Un studiu recent a arătat că 88% dintre ucrainenii chestionați au raportat o calitate proastă a somnului.
Reacții și măsuri de siguranță
În fața amenințărilor continue, Slavițka ia măsuri de precauție, inclusiv consultarea unui pediatru pentru a-l ajuta pe Emil să facă față stresului. Alte persoane, precum Katerina Storojuk, au investit în adăposturi sigure, cum ar fi o cutie de oțel armată, pentru a se simți în siguranță noaptea.
Concluzie
Atacurile nocturne asupra Kievului nu doar că pun la încercare apărarea orașului, ci afectează profund sănătatea mentală și fizică a locuitorilor, evidențiind provocările cu care se confruntă o populație aflată în mijlocul unui conflict de lungă durată.
