Miniștrii Cabinetului Ciolacu epuizează fondul de rezervă
Miniștri ai guvernului Ciolacu au solicitat urgent bani din Fondul de rezervă, asumându-și, prin semnătură, cunoștința despre deficitul bugetar alarmant al țării. Aceste cereri sunt documentate în trei note justificative din 2024, publicate recent, care evidențiază necesitatea acestor fonduri, chiar dacă impactul acestora va agrava deficitul bugetar.
Cheltuieli semnificative din Fondul de rezervă
În 2024, guvernul a cheltuit peste 50 de miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară. Cererile de fonduri au fost motivate de evenimentele neprevăzute, cum ar fi alegerile prezidențiale și parlamentare, anunțate cu mult timp înainte, dar și de necesitatea de a acoperi cheltuieli curente, precum pensiile.
Solicitările specifice ale miniștrilor
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a solicitat pe 17 decembrie 2024 suma de 167 de milioane de lei pentru subvenționarea transportului public de călători, evidențiind urgența necesității acestor fonduri. Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, a cerut pe 11 decembrie 2024 alocarea a 30 de milioane de lei pentru plata indemnizațiilor sociale, argumentând că neplata acestora ar fi dus la răspundere penală.
Ligia Deca, ministrul Educației, a justificat o cerere de 30 de milioane de lei pentru finanțarea unor proiecte universitare din Planul Național de Redresare și Reziliență, avizul pentru această sumă fiind emis pe 11 decembrie.
Contextul legislativ
Alocarea fondurilor din 2024 se bazează pe OUG 73/2023, adoptată pe 14 septembrie 2023, care permite guvernului să aloce bani din Fondul de rezervă fără a necesita aprobarea Parlamentului. Această ordonanță a fost controversată, deoarece oferă guvernului un control considerabil asupra cheltuielilor, în contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 7,11% din PIB, comparativ cu 4,58% în aceeași perioadă a anului precedent.
Concluzie
Utilizarea Fondului de rezervă de către miniștrii Cabinetului Ciolacu evidențiază o gestionare financiară riscantă, care ar putea amplifica deficitul bugetar al României, provocând îngrijorări cu privire la sustenabilitatea economică a țării pe termen lung.
